COMUNICAT Cu privire la anomaliile actualei Constitutii statale a Romaniei

Grupul Constitutional ''Timisoara''
E-mail:
forum.constitutional.timisoara@gmail.com
Web-site: www.lorin-fortuna.ro
Tel: 0256/446595
Nr.18/10.10.2013
COMUNICAT
Cu privire la anomaliile actualei Constitutii statale a Romaniei
Partea 2
Articolul 1-continuare la Partea 1
(3) Romania este Stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului,
drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea
si pluralismul politic, reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale
Poporului Roman, si idealurilor Revolutiei din Decembrie 1989, si sunt garantate.
Analiza critica
In cadrul Articolului 1, aliniatul 3, din Constitutia actuala a Romaniei, se mai
prevede ca, in cadrul tipurilor de Stat: de drept, democratic si social, care trebuie
sa fie Romania: ''....demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme....si sunt garantate''.
Fraza constitutionala citata si evidentiata anterior, apreciem ca este un exemplu de
frazare constitutionala, neprofesionala, deoarece, prin neclaritatile si ambiguitatile pe
care le permite si chiar le faciliteaza, contribuie, pe de o parte, la ineficienta actualei
Constitutii statale, respectiv la: handicaparea constitutionala a Romaniei, iar, pe
de alta parte, introduce in Constitutia statala, post-revolutionara, a Romaniei, o
nota specific demagogica, care demonstreaza faptul ca principalii constitutori,
insarcinati cu verificarea finala a textului Constitutiei, erau nu doar neprofesionisti, in
domeniul Dreptului constitutional, ci si tributari limbajului ''de lemn'' utilizat in
confectionarea discursurilor propagandistice, specifice vechiului regim comunist-
totalitar.
Ne intrebam,uneori,in cadrul Grupului Constitutional ”Timisoara” (GCT),cine or
fi,de fapt,cei care compun: Consiliul Legislativ,ca institutie,de Stat,precum si cine
sunt cei care predau Dreptul constitutional,in cadrul Universitatilor de Stat,din
Romania,deoarece cu privire la cei care predau Dreptul constitutional in
Universitatile private ne-am lamurit,mai demult,mai ales cand am aflat ca fostul
Prim-ministru:Emil Boc,a fost si probabil a ramas,potential,cadru didactic universitar
care preda Dreptul constitutional la o Universitate privata.
Unora,probabil,le vor parea neavenite aprecierile anterioare,in cadrul unei analize
1
critice a actualei Constitutii a Romaniei,dar nu am gasit,in calitate de activisti
civici,autentici,o solutie mai buna pentru a evidentia faptul ca cei care s-au ocupat,in
principal,de redactarea si verificarea Constitutiei post-revolutionare a Romaniei,nu au
fost si,probabil,nici in prezent,nu sunt (avand in vedere modul in care s-au efectuat
revizuirile constitutionale) profesionisti autentici,in Drept constitutional,ci,de fapt,au
fost,respectiv sunt niste:”bisnitari” in Drept constitutional,lipsiti nu doar de
cunostintele si experienta,necesare,in acest scop,dar,mai ales,sunt lipsiti de o
deontologie,precum si de o buna-credinta,minime,fara de care apreciem ca nu se
poate realiza ceva performant si,mai ales,durabil,in timp.
Sa ne explicam aprecierile anterioare!
In cadrul citatului din Articolul 1,aliniatul 3,evidentiat anterior,se afirma ca,pe
langa:drepturile si libertatile cetatenesti,definite la nivel general, demnitatea
omului;libera dezvoltare a personalitatii umane;dreptatea;pluralismul
politic,reprezinta:valori supreme si sunt garantate.
Am retinut,din aliniatul respectiv,doar drepturile care au fost,in mod
singular,nominalizate,nu si:”drepturile si libertatile cetatenesti”,care,sub aceasta
denumire,au fost introduse,in respectivul Articol, in devalmasie (adica:”la
gramada”).
Din contextul expus anterior,rezulta ca in opinia constitutionalistilor romani care s-
au ocupat de Constitutia,in cauza,drepturile mentionate in mod explicit
(adica:precizate),reprezinta:valori supreme,fapt care denota ca restul drepturilor,
mentionate in cadrul Constitutiei actuale a Romaniei,nu sunt considerate,in totalitate,
a fi valori supreme.
In cazul in care constatarea enuntata anterior ar fi corecta,din punct de vedere
constitutional,apreciem ca: ar fi trebuit ca valorile supreme,in cauza,sa faca
obiectul unei descrieri mai detaliate,in cadrul unei legi specific
constitutionale,detaliere atat ca semnificatie deplina,cat si ca mod de
garantare,ceea ce,din cate cunoastem,nu s-a facut,deoarece,daca s-ar fi facut,in
Romania nu ar fi trebuit sa existe,intre alte,multe, nenoociri, atatea cazuri de
sinucidere a unor oameni,adusi intr-o situatie de disperare existentiala,tocmai
pentru ca respectivele drepturi nu doar ca nu sunt garantate,dar,in absenta unei
legi de aplicare,concreta,drepturile,in cauza,nici macar nu sunt conferite,de
fapt,desi sunt acordate, de drept,chiar la nivel constitutional, si inca sub forma
de:valori supreme,fiind, astfel,de fapt,doar promise,pentru a fi acordate intr-un
viitor mai mult sau mai putin indepartat.
Un exemplu concret,in acest sens,deja indelung exemplificat,de catre GCT,pe care
il reiteram si in aceasta analiza civica,il constituie dreptul la: asigurarea unui nivel
de trai decent cetatenilor (prevazut,in cadrul Articolului 47,aliniatul 1,din
Constitutia post-revolutionara a Romaniei),pentru care:”Statul este obligat sa ia
masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala”,dar referitor la care s-a
omis,desigur nu intamplator,sa se mai elaboreze si o lege de aplicare, concreta, a
dreptului,in cauza,drept asociat,in mod indisolubil, in aprecierea noastra,tocmai
acordarii dreptului la demnitate existentiala,considerat si ca: valoare suprema,
2
intr-un Stat social (asa cum este prevazut a fi,la nivel constitutional,Statul Roman,in
acelasi Articol 1,respectiv in acelasi aliniat 3).
Articolul 2 : Suveranitatea
(1) Suveranitatea nationala apartine Poporului Roman,care o exercita prin organele
sale reprezentative,constituite prin alegeri libere,periodice si corecte,precum si prin
referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita Suveranitatea in nume propriu.
Analiza critica
Intr-un Stat autentic-democratic,dreptul de a detine si de a exercita Puterea
suprema,in Stat,care se numeste:Suveranitate statala,apartine,de
drept,majoritatii Populatiei statale,si se exercita,de drept si de fapt,prin
referendum,de catre Electoratul statal,prin:hotatiri,specific referendare,
adoptate cu majoritatea de voturi aferenta numarului total de votanti care
alcatuiesc Electoratul statal.
Subliniem,in mod special,faptul ca: Suveranitatea statala se exercita prin
referendum,respectiv prin adoptarea unei hotariri,cu privire la o anumita
problema,de interes societal,numai daca la referendumul de tip
suveranitational,in cauza, Electoratul statal participa intr-o majoritate
corespunzatoare,care sa asigure adoptarea unei aceeasi decizii,decizie care va
putea fi considerata,oficial, si ca:hotarire referendara,de tip suveranitational (in
legatura cu problema supusa dezbaterii referendare), numai daca decizia respectiva
a fost adoptata cu cel putin majoritatea simpla (50%+1) din numarul total de
voturi,posibil exprimabile ale Electoratului statal,si nu numai cu majoritatea
simpla din numarul total de voturi exprimate de acea parte a Electoratului statal care
a participat la referendum.
Mai semnalam faptul ca daca nu sunt indeplinite conditiile de majoritate,
mentionate anterior,opinia adoptata,cu majoritate de voturi,la referendum,are
doar valoarea unei opinii, rezultata in urma unui: sondaj de opinie,de tip
referendar,dar care nu poate fi considerata ca fiind o: hotarire-suveranitationala,
adoptata referendar.
In cadrul Dreptului constitutional,precum si in cadrul ideologiei politice,specifice
tipului de Stat democratic,se introduc conceptele de:democratie
participativa,respectiv de: democratie reprezentativa,mai ales pentru a se explica
modul in care se exercita puterea de Stat,in cadul unui Stat democratic.
In contextul utilizarii celor doua concepte,prezentate anterior,se definesc si doua
tipuri de puteri,de Stat,aferente,repectiv:puterea participativa si:puterea
reprezentativa.
Puterea participativa este puterea pe care o exercita,prin referendum,in
numele Populatiei statale,Electoratul statal, si poate fi de tip:hotarire
suveranitationala (daca sunt indeplinite conditiile de majoritate necesara,mentionate
anterior) ,sau de tip:optiune referendara (daca nu sunt indeplinite conditiile de
majoritate,mentionate anterior).
Puterea reprezentativa nu este o putere, de Stat,unitara,ci este o putere,de
3
Stat,alcatuita dintr-o suma de puteri,de Stat,distribuite unor institutii (de tip:
institutie de putere,de Stat) in scopul realizarii unor activitati societale, specifice,
de tip:conducator,respectiv de tip:legislativ,respectiv de tip:executiv,respectiv de
tip:justitiar (exemple:Presedintie; Parlament;Guvern;Consiliul Superior al
Magistraturii; Consilii Judetene;Consilii Locale;Prmarii; s.a.),ai caror
conducatori,respectiv ai caror membri componenti (in functie de caz) sunt alesi in
cadrul alegerilor: statale,respectiv: districtuale,respectiv: locale,respectiv: prin alt
tip de alegeri (ne-electorale).
Trebuie remarcat ca,in cadrul Constitutiei actuale a Romaniei,institutiile
exemplificate anterior sunt numite ca fiind:”organe reprezentative” (ale
Poporului Roman),”constituite prin alegeri libere,periodice si corecte” (in cadrul
Articolului 2,aliniatul 1).
Mai trebuie remarcat si ca intre puterea participativa si puterea reprezentativa
exista o deosebire fundamentala,in sensul ca puterea participativa este o putere
de tip suveranitationala (in sine,si pentru sine,adica: abstracta, si nu in scopul de a
realiza anumite activitati,de nivel societal, adica nu este o putere:concreta),in timp
ce puterea reprezentativa este compusa dintr-o suma de puteri institutionale,care
exista pentru a se putea realiza anumite activitati principale,de nivel societal (adica
nu este o putere:abstracta,ci este o putere:concreta).
Pentru a se intelege,mai bine,diferenta dintre puterea participativa si puterea
reprezentativa,este util sa se faca o comparatie intre Statul democratic republican si
Statul regalist constitutional. In ambele tipuri de State exista si se manifesta,in mod
specific,atat o putere suveranitationala,cat si o putere institutionala.
Astfel, daca in Statul democratic,Suveranitatea statala nu poate apartine unei
persoane individuale,si nici unei persoane juridice,institutionale,ci doar unei
categorii populationale (respectiv: majoritatii Populatiei statale) si se poate
exercita,ca:Putere suprema,numai in mod colectiv, prin intermediul
Electoratului statal,in cadrul unui referendum (organizat in mod special,in acest
scop,cu respectarea conditiilor precizate anterior),intr-un Stat regalist,chiar si
constitutional,Suveranitatea statala apartine,exclusiv,unei persoane individuale,
(adica:Regelui),si nu poate fi exercitata decat de catre acesta,in mod direct si
personal.
Puterea institutionala exista in ambele tipuri de State,dar, asa cum,intr-un Stat
regalist-constitutional,institutiile de Stat,a caror conducatori,respectiv membri
componenti (in functie de caz),sunt alesi,in mod specific electoral,dar nu pot
exercita Suveranitatea statala,in locul Regelui,in mod similar,nici intr-un Stat
democratic,institutiile de Stat (numite in cadrul Constitutiei post-revolutionare a
Romaniei:organe rerezentative),nu pot exercita Suveranitatea statala,in locul
majoritatii Populatiei statale.
Comparatia anterioara nu a fost introdusa,in mod intamplator,ci pentru a demonstra,
printr-un exemplu adecvat,calitatea profesionala, nu doar deplorabila, ci de-a
dreptul catastrofala,la nivel statal (prin efectele sale societale ,de neconceput,la un
asemenea nivel de ''aplicare”,in Statele europene cu traditie juridica), a principalilor
4
constitutori care s-au ocupat de realizarea,respectiv de verificarea calitatii
Constitutiei post-revolutionare a Romaniei,precum si de revizuirile
constitutionale,ulterioare.
Astfel,a admite modul de formulare al Articolului 2,aliniatul 1,referitor la
apartenenta si exercitarea Suveranitatii nationale,translatat in cadrul unui Stat
regalist-constitutional,ar insemna ca, intr-un asemenea Stat,Suveranitatea
statala,desi apartine,exclusiv, Regelui, se exercita prin organele reprezentative
ale Statului,constituite prin alegeri specific electorale,precum si (dar numai
atunci cand vor binevoi respectivele organe!) de catre Rege,situatie care,desigur,
n-ar fi acceptata de Regele,in cauza,ba chiar ar fi reclamata si acuzata ca:
infractiune de:uzurpare de Suveranitate regala,si ar fi pedepsita drastic,inclusiv
cu moartea (in functie de caz).
Prin similitudine,consideram ca,in acelasi mod, trebuie interpretata,acuzata si
pedepsita si infractiunea de:uzurpare de Suveranitate statala,intr-un Stat
democratic,situatie care,insa,in Romania,nu se poate realiza,deoarece:
infractiunea de uzurpare de Suveranitate statala,nu doar ca nu este prevazuta,ca
atare,in cadrul Constitutiei actuale a Romaniei,ci mai mult,este, chiar de drept ,
legiferata,la nivel constitutional (in cadrul Articolului 2,aliniatul 1), prin
prevederea ca Suveranitatea nationala se exercita,in principal (respectiv:cu
prioritate (conferita prin insasi ordinea de mentionare,la nivel constitutional),de
catre numitele:”organe reprezentative”(ale Poporului Roman),chiar in
detrimentul Poporului Roman,ca detinator, exclusiv,al Suveranitatii
nationale,dar abilitat,abia in secundar,la nivel constitutional,s-o exercite,prin
utilizarea sintagmei:”precum si prin referendum”.
In acelasi context,ne mai vedem obligati sa semnalam si caderea in
”ridicol”,specific constitutional, a intreg Articolului 2,referitor la Suveranitatea
nationala,prin continutul aliniatului 2,care contrazice,in aprecierea noastra,din
punct de vedere juridic,dar si constitutional,continutul aliniatului 1,sau poate il
corecteaza,lasand la latitudinea interpretorului sa aprecieze cum se
coreleaza,din punct de vedere juridic,dar si constitutional,prevederea din cadrul
aliniatului 1,potrivit careia:”Suveranitatea nationala apartine Poporului
Roman,care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri
libere,periodice si corecte...”,cu prevederea din cadrul aliniatului 2,potrivit
careia:”Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita Suveranitatea in nume
propriu”.
In ce ne priveste,recunoastem,de exemplu, ca avem dificultati si chiar
imposibilitati,in a percepe modul in care se pot raporta,juridic,intre ele,concepte
precum,pe de o parte:apartenenta,respectiv: exercitare de Suveranitate,iar,pe de
alta parte,concepte precum:organele sale reprezentative,respectiv:nici un
grup,respectiv: nici o persoana,respectiv: in nume propriu.
Poate ca cei care au constitutionat, astfel, conceptele de: apartenenta,
respectiv de:exercitare a Suveranitatii nationale,vor binevoi,la o viitoare
revizuire constitutionala,sa le si explice,mai in detaliu,tot in cadrul
5
Constitutiei,sau in cadrul unei legi constitutionale,referitoare la Suveranitatea
nationala,pentru a putea fi mai bine intelesi,precum si apreciati,in intentiile lor
constitutionale.
Recomandari bibliografice:
Cei interesati mai pot consulta,in cadrul Web-Site-ului,indicat in antet,urmatoarele
lucrari:
1. Constitutia de la Timisoara (Proiectul Constitutional ”Timisoara”- Partile:1-8)
2. Cu privire la anomaliile actualei Constitutii a Romaniei
3. Statul de drept-Partile:1-4
4. Statul national
5. Statul social
6. Statul laic
7. Separarea si echilibrul puterilor in Stat
8. Pluralismul politic
9. Propuneri de revizuire a Constitutiei Romaniei
10. Program principial de reformare a Constitutiei Romaniei
11. Proclamatia Revolutiei pentru Constitutie
12. Scrisoare deschisa catre Presedintele Traian Basescu
13. Statul pseudo-democratic,de tip politienesc
14. Romania intre situatia de la Rosia Montana si specificul Statului politico-partidic-
masonic-agentural
15. Guvernarea Romaniei,in perioada post-revolutionara,prin uzurpare de Suveranitate
nationala
16. Cu privire la importanta dez-robirii,respectiv a dez-asrvirii,specific religioase
17. Lorin Fortuna propune infiintarea unui institut national de studii ezoterice
18. Previziunile vizionarului indian R.A. Gupta Swami asupra Romaniei
19. Miscarea Anti-Satanista
20. Obiectivele Miscarii:Misiunea Astrala „Romania”
Conducator
al Grupului Constitutional ”Timisoara”
Lorin Fortuna