Proiectul Constitutional" Timisoara"

Grupul Constituțional „Timișoara”
Telefon: 0256/446595
E-mail: forum.constitutional.timisoara@gmail.com
Site: www.lorin-fortuna.ro
Nr. 6/19.05.2013
Proiectul Constituțional „Timișoara” (PCT)
(Proiect concurent față de proiectul de revizuire a Constituției, realizat în cadrul
Parlamentului României)
realizat pentru revizuirea, corespunzătoare, a actualei Constituții a României (cu
respectarea prevederilor constituționale, referitoare la limitele revizuirii Constituției,
prevăzute în cadrul Articolului 152, din actuala Constituție a României), în scopul de a
pune actuala Constituție a României în concordanță cu idealurile Revoluției Române din
decembrie 1989 (RRD-1989)
Motto:
O „Constituție” de tip pseudo-lege generează un pseudo-Stat de drept
Partea a IV-a
Titlul III: Autoritățile publice de tip puteri de Stat
Secțiunea I: Clasificarea autorităților publice de tip puteri de Stat
Articolul 61:
Autoritățile publice, de tip puteri de Stat, se clasifică, din punct de vedere constituțional, în autorități
publice, de Stat, administrative, respectiv în autorități publice, de Stat, legislative, respectiv în
autorități publice, de Stat, garante.
Capitolul I: Organizarea și funcționarea, generală, a autorităților publice, de tip
puteri de Stat
Articolul 62:
(1) Autoritățile publice, de Stat, sunt instituționalizate, fiecare, în funcție de caz, la nivel de Stat,
respectiv la nivel districtual-județean, respectiv la nivel local, printr-o instituție, de Stat, aferentă,
de tip putere de Stat.
(2) Autoritățile publice, de Stat, garante, respectiv instituțiile aferente, de tip putere de Stat, sunt
considerate, la nivel constituțional, respectiv la nivel legislativ, de importanță societală mai mare,
comparativ cu autoritățile publice, de Stat, legislative, respectiv instituțiile de putere, de Stat,
1
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
aferente, respectiv comparativ cu autoritățile publice, de Stat, administrative, respectiv instituțiile
de putere de Stat, aferente.
Autoritățile publice, de Stat, legislative, respectiv instituțiile, de tip putere de Stat, aferente, sunt
considerate, la nivel constituțional, respectiv la nivel legislativ, de importanță societală mai mare,
comparativ cu autoritățile publice, de Stat, administrative, respectiv instituțiile de tip putere de
Stat, aferente, cu consecințe, corespunzătoare, la nivel societal, din punct de vedere
constituțional, respectiv legislativ.
În organizarea și funcționarea autorităților publice, de tip puteri de Stat, se aplică principiul
separației puterilor în Stat.
Activitățile specifice autorităților publice, de Stat, respectiv ale instituțiilor de Stat, aferente, sunt
distincte și, principial, diferite, adică de tip garant, respectiv de tip legislativ, respectiv de tip
administrativ.
O aceeași persoană, individuală, nu poate fi angajată, ca funcționar salariat, decât într-o singură
instituție de tip putere de Stat.
O persoană, individuală, nu poate fi angajată, ca funcționar salariat, într-o instituție de tip putere
de Stat, decât dacă deține identitatea, personală, de patriot sau cetățean, statal.
Din punct de vedere constituțional, respectiv legislativ, importanța societală a unui patriot este
considerată mai mare decât cea a unui cetățean, iar importanța societală a unui cetățean este
considerată mai mare decât cea a unui băștinaș.
Capitolul II: Angajamentul solemn al demnitarilor statali, respectiv districtuali,
respectiv locali
Articolul 63:
(1) Sunt considerați a fi demnitari statali, respectiv demnitari districtuali, respectiv demnitari locali,
acele persoane, individuale, care dețin identitatea, personală, de patriot, sau de cetățean, și care
au fost alese în cadrul alegerilor statale, respectiv districtuale, respectiv locale, pentru a exercita o
funcție publică, de conducător, sau de membru component al unei instituții de putere, de Stat, la
nivel statal, respectiv la nivel districtual, respectiv la nivel local.
(2) La învestirea într-o funcție publică, de tip conducător, respectiv de membru component al unei
instituții de tip putere de Stat, a funcționarilor salariați, care au calitatea de demnitari statali,
respectiv de demnitari districtuali, respectiv de demnitari locali (aleși în cadrul alegerilor aferente),
aceștia sunt obligați să depună și să își asume, în mod public, precum și să semneze, în scris, un
Angajament solemn, prin care să se angajeze că vor exercita funcția de demnitar, pentru care au
fost aleși, în cadrul alegerilor statale, respectiv districtuale, respectiv locale, cu seriozitate, cu
responsabilitate, cu profesionalitate, conștientizând faptul că au fost aleși și, drept consecință, au
fost numiți în funcția de demnitar, corespunzătoare, inclusiv pentru a fi și a rămâne, în această
calitate, în slujba Națiunii Române, în general, precum și în slujba Populației circumscripțiale (din
circumscripția electorală, în care au fost aleși), în particular, în ordinea de prioritate enunțată.
(3) Conținutul Angajamentului solemn, pe care vor trebui să îl depună, în condiții specifice, de
solemnitate, publică, și să îl asume toți patrioții, respectiv toți cetățenii, care au fost aleși, pentru a
2
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
exercita o funcție de demnitar, de Stat, la nivel statal, respectiv la nivel districtual, respectiv la
nivel local, are următorul conținut: „Eu, (nume, prenume), ales ca demnitar (statal, respectiv
districtual, respectiv local), în cadrul circumscripției electorale (statale, respectiv districtuale,
respectiv locale), numărul ..., la învestirea în funcția pentru care am fost ales, mă angajez,
solemn, față de Națiunea Română, în general, precum și față de Populația circumscripțială, din
circumscripția electorală, în care am fost ales, în particular, să exercit funcția pentru care am fost
ales, în mod corect, din punct de vedere legislativ și profesional, precum și în mod cinstit, din
punct de vedere moral, conștient fiind că numai procedând astfel voi putea fi demn de
încrederea, cinstirea și așteptarea atât a celor care m-au ales, cât și a celor care nu m-au ales, și
îmi voi putea aduce contribuția, benefică, maximă, de care sunt capabil, la apărarea,
consolidarea și dezvoltarea Statului Român, așa cum este prevăzut a fi, de drept, în Constituția
României”.
La numirea, în funcție, a funcționarilor, de Stat, care nu sunt demnitari, fiecare angajat salarial, ca
funcționar de Stat, va depune, în condiții specifice, de solemnitate, în mod public, vorbit, precum și
în scris, un Angajament solemn, specific, față de Națiunea Română, precum și față de Populația
beneficiară a serviciilor, publice, realizate de către instituția de Stat, în care urmează a fi angajat,
ca funcționar de Stat.
Conținutul Angajamentului solemn, aferent funcționarilor, de Stat, este similar cu cel aferent
demnitarilor, cu deosebirea că în locul cuvântului „demnitar”, se introduce sintagma: „funcționar
de Stat”, iar fraza aferentă Populației circumscripțiale se înlocuiește cu fraza: „Populația deservită
de către instituția în care sunt angajat ca funcționar de Stat”.
Pentru a asigura caracterul public, al angajării, oficiale, prin depunerea Angajamentului solemn,
menționat anterior, în funcție de caz, în Articolul 63, la depunerea Angajamentului respectiv,
trebuie să fie prezente cel puțin două persoane, ca martori, care sunt angajate ca demnitari,
respectiv ca funcționari, de Stat, în cadrul instituției de Stat, în care se face învestirea, respectiv
angajarea persoanei care urmează să depună Angajamentul solemn, persoanele asistente trebuind
să fie diferite de persoana reprezentantă a instituției de Stat, în cadrul căreia se realizează,
învestirea, respectiv angajarea, în cauză.
După depunerea Angajamentului solemn, de învestire, respectiv de angajare, în funcție, prevăzute
în cadrul Articolului 63, demnitarul de Stat, învestit, respectiv funcționarul de Stat, angajat, vor
semna un act, oficial, aferent instituției de Stat, învestitoare, respectiv angajatoare, inscripționat
cu antetul oficial, precum și cu alte însemne, specifice, ale instituției, în cauză, act care se va
intitula: Angajament solemn, și va conține textul Angajamentului, precum și data semnării
angajamentului, și care va fi semnat atât de persoana care a depus angajamentul respectiv, cât și
de persoana desemnată a conduce învestirea, respectiv angajarea, oficială, cât și de către
persoanele desemnate a fi prezente, în calitate de martori, oficiali, la depunerea angajamentului,
în cauză. Angajamentul solemn devine, astfel, act oficial, cu valoare juridică, corespunzătoare, și va
fi depus la dosarul personal al persoanei, în cauză, rămânând în gestiunea instituției respective.
Persoanele angajate, salarial, la o instituție, respectiv la o intreprindere, de Stat, care nu au fost
angajate, în calitate de demnitari, respectiv nici în calitate de funcționari de Stat, pot fi angajate,
oficial, în calitate de: lucrător de Stat, la nivel instituțional, respectiv la nivel antreprenorial,
respectiv la alt nivel, în funcție de caz, iar la angajare vor depune un angajament similar cu cele
3
menționate anterior, în condiții de solemnitate, în fața unui reprezentant, desemnat, al instituției,
respectiv al antreprenoriei, respectiv al organizației de alt tip, de Stat, sau de tip mixt, de Stat-
privat, cu participare, majoritară, de capital, de Stat, sau cu participare, minoritară, de capital de
Stat, dar numai pentru partea componentă de Stat. Textul Angajamentului solemn, respectiv, se
precizează în legislația aferentă, fiind derivat din textul precizat la Articolul 63 și adaptat, în mod
corespunzător, în funcție de caz. După semnare, angajamentul respectiv devine act cu valoare
juridică și se depune la dosarul personal al persoanei în cauză.
(9) Un angajat salarial al unei instituții, respectiv al unei antreprenorii, sau al unei organizații de alt tip,
de Stat, nu-și poate exercita, efectiv, funcția în care a fost angajat, decât după depunerea
Angajamentului solemn, menționat anterior, în cadrul Articolului 63, în funcție de caz.
(10)
Alte probleme, specifice, aferente angajării unei persoane, ca angajat salarial, într-o
instituție, respectiv într-o antreprenorie, respectiv într-o organizație de alt tip, de Stat, sau mixtă,
de Stat-privată, dar pentru partea de Stat, se va reglementa, în conformitate cu prevederile
constituționale, respectiv legislative, existente în legile de nivel constituțional, aferente domeniului
respectiv.
Secțiunea II: Instituții fundamentale de putere de Stat
Capitolul I: Instituția Prezidențială Statală
Articolul 64: Președintele Statului
Președintele Statului este ales prin vot, direct, liber exprimat, și corect organizat, la nivel, electoral,
statal, de către Electoratul cetățenesc, statal, dintre candidați proveniți, exclusiv, din cadrul
Electoratului patriotic, statal.
Articolul 65: Atribuțiile Președintelui Statului
(1) Președintele Statului este conducătorul administrativ, principal, precum și coordonatorul principal
al funcționării optime, a Statului Român, cu scopul, fundamental, ca Statul Român să devină și să
se mențină, atât la nivel intern, cât și la nivel internațional, ca un Stat civilizat, în concordanță cu
specificul statal, prevăzut la nivel constituțional, precum și la nivel legislativ.
(2) Președintele Statului este principalul reprezentant, oficial, la nivel internațional, al Statului Român.
(3) Președintele Statului conduce activitatea Guvernului Prezidențial Statal, în vedere îndeplinirii
obiectivelor și problemelor, specific strategice, de administrare statală.
(4) Președintele Statului poate lua parte la ședințele Guvernului administrativ societal, în cazul în care
se dezbat probleme specific societale, de administrare statală, în care este interesat.
(5) Președintele Statului conduce activitatea Consiliului Suprem Statal, alcătuit din conducătorii
celorlalte instituții de autoritate de tip putere de Stat, existente la nivel statal.
(6) Președintele Statului poate adresa un mesaj public către Populația statală, în penultima zi a anului
calendaristic, în curs, în care trebuie să se refere la situația Statului Român, în cursul anului
precedent, precum și în perspectiva anului viitor, respectiv poate transmite câte un mesaj, public,
către Populația statală, în penultima zi a fiecărui trimestru calendaristic, referitoare la situația
Statului Român.
4
(7) Președintele Statului se poate adresa Populației statale, cu un mesaj special, în situații apreciate ca
fiind deosebite, la nivel statal, cu aprobarea Parlamentului Moral al Statului Român.
(8) Președintele Statului încheie, în numele Statului Român, tratate internaționale, negociate, în
prealabil, de către alte instituții, de Stat, abilitate în acest scop.
(9) Președintele Statului semnează actele de acreditare a reprezentanților diplomatici de tip
ambasador, respectiv consul, ai Statului Român, în alte State, cu care Statul Român întreține relații
diplomatice.
(10)
Președintele Statului primește scrisorile de acreditare și acreditează ambasadorii, respectiv
consulii, desemnați de către alte State, cu care Statul Român întreține relații diplomatice, în scopul
de a reprezenta, din punct de vedere diplomatic, Statele respective, în cadrul Statului Român.
(11)
Președintele Statului poate încredința, spre rezolvare, anumite probleme, Vicepreședintelui
Statului, atunci când apreciază ca necesar, sau oportun, din punct de vedere al intereselor de Stat,
să procedeze astfel.
(12)
În caz de pericol potențial, de agresiune armată, asupra Statului Român, Președintele
Statului, cu aprobarea Parlamentului Moral, preia funcția de Conducător Suprem al Statului
Român, până la încetarea stării de agresiune, constatată, oficial, de către Parlamentul Moral,
calitate în care conduce, cu prerogative, suplimentate corespunzător, Consiliul Suprem Statal.
(13)
Tot în caz de pericol potențial, de agresiune armată, sau alt tip de pericol, apreciat ca
foarte probabil, sau iminent, asupra Statului Român, Președintele Statului poate hotărî, cu
aprobarea Parlamentului Moral, mobilizarea parțială, sau generală, a rezerviștilor, precum și
pregătirea forțelor militare, respectiv și a altor forțe, în funcție de caz, în scopul de a se putea face
față, în mod optim, unor agresiuni, armate, asupra României, sau altor pericole, majore, care pot
afecta Statul Român.
(14)
Președintele Statului poate institui, cu aprobarea Parlamentului Moral, starea de alarmă
preventivă, de luptă, în cazul unei probabile agresiuni armate, respectiv starea de război față de un
alt Stat, sau față de o coaliție de State, în cazul producerii unei agresiuni armate.
(15)
Președintele Statului acordă gradele militare de: mareșal, respectiv general, respectiv
amiral, unor ofițeri de rang superior.
(16)
Președintele Statului poate institui, cu aprobarea Parlamentului Moral, starea de urgență,
în cazul necesității de a se contracara, din timp, eventuala producere a unei calamități, respectiv
starea de calamitate parțială, respectiv totală, în cazul producerii unei calamități corespunzătoare.
(17)
Președintele Statului promulgă legile, elaborate de către Parlamentul Legislativ, prin
emitere de decrete, de promulgare, pe baza cărora legile promulgate se publică în organul
publicistic legislativ, de Stat: Monitorul Legislativ al României, legile, în cauză, devenind aplicabile
din momentul publicării lor în organul publicistic legislativ, de Stat, menționat anterior.
(18)
În anumite situații de criză, statală, majoră, apreciată, ca atare, de către Parlamentul Moral,
poate fi adoptată, de către Parlamentul Moral, la propunerea Președintelui statal, sau a
Președintelui Parlamentului Moral, hotărârea de constituire a Consiliului Suprem Statal Extins,
prin includerea în cadrul Consiliului Suprem Statal, ca membri componenți, temporari, a
Președintelui, Vicepreședintelui și Secretarului Parlamentului Moral, precum și împuternicirea
Consiliului Director al Parlamentului Moral, de a adopta anumite hotărâri, care, în condiții
normale, sunt de competența Parlamentului Moral.
5
(19)
Aspectele legislative corespunzătoare modurilor de organizare și funcționare a Instituției
Prezidențiale Statale fac obiectul unei legi aferente, de nivel constituțional.
Articolul 66: Plebiscitul
(1) Președintele Statului poate iniția, cu aprobarea Parlamentului Moral, organizarea unui plebiscit
statal, prin intermediul căruia Națiunea Română să-și poată exercita Suveranitatea națională, prin
intermediul Electoratului cetățenesc, statal, și să hotărască, astfel, în legătură cu probleme de
interes fundamental, respectiv principal, ale Națiunii Române, pentru a căror rezolvare, la nivel
constituțional, este prevăzută exercitarea puterii supreme, de Suveranitate națională, prin
plebiscit statal.
(2) Sunt considerate probleme de nivel plebiscitar, statal, acele probleme a căror moduri de rezolvare
sunt condiționate, de desfășurarea, în prealabil, a unor plebiscituri statale, prin intermediul cărora
Națiunea Română trebuie să hotărască, în principal, modul în care trebuie să fie rezolvate
problemele, în cauză (exemple: diminuarea, corespunzătoare, a Suveranității naționale,
condiționată a se efectua pentru integrarea Statului Român în Uniuni statale, de nivel
internațional; schimbarea modului de organizare, teritorială, a teritoriului statal; cedarea unor
părți din teritoriul statal, impusă a fi efectuată în vederea încetării unor stări de beligeranță
armată, cu alte State, în scopul încheierii unor tratate de armistițiu, respectiv de pace, sau datorită
unor stări de fapt, de impunere, forțată, prin dictat, sau prin ultimatum; respectiv a unor
condiționări cărora Statul Român nu le poate face față, în alte moduri; respectiv de concesionare
externă a exploatării unor resurse naturale, declarate, sau considerate, de către instituții
abilitate, ca fiind strategice; respectiv renunțarea, sau acceptarea diminuării unor creanțe
externe ale Statului Român; respectiv acceptarea diminuării sau renunțării la anumite drepturi
ale Statului Român, încălcate, în trecut, în mod samavolnic, și acceptate, de nevoie, doar de fapt,
dar nu și de drept, de către Statul Român), precum și a altor probleme, apreciate, de către
Președintele Statului, cu aprobarea Parlamentului Moral, ca fiind rezolvabile numai prin hotărâri,
exprimate prin plebiscit, de către Națiunea Română.
(3) În funcție de necesități, pentru rezolvarea unor probleme, de nivel districtual, respectiv de nivel
local, referitor la care se apreciază, de către Președintele statal, cu aprobarea Parlamentului
Moral, că nu sunt de natură a crea nemulțumiri, respectiv stări conflictuale, la nivele districtuale,
învecinate, respectiv la nivele localitaționale, învecinate, sau probleme de nivel statal,
defavorabile, se pot organiza, din inițiativa Primarilor districtuali, respectiv a Primarilor locali, cu
aprobarea Consiliilor Districtuale, respectiv a Consiliilor Locale, aferente, plebiscituri districtuale,
respectiv locale, pentru a se da, astfel, posibilitatea Populațiilor districtuale, respectiv locale,
aferente, să-și exercite dreptul de Suveranitate districtuală, respectiv de Suveranitate locală,
pentru a hotărî modul de rezolvare a problemelor supuse dezbaterii publice, în cauză.
(4) În cazul apariției unor conflicte de interese, privind aprecierea priorității de a proceda la
rezolvarea, prin hotărâri adoptate, la nivel plebiscitar, a anumitor probleme, de interes statal,
respectiv districtual, respectiv local, au prioritate hotărârile adoptate la nivel plebiscitar, statal,
față de hotărârile adoptate la nivel plebiscitar, districtual, respectiv față de hotărârile adoptate la
nivel plebiscitar, local, dar cu respectarea legislației aferente, existente, iar, în cazul apariției unor
conflicte de interese, cauzate de anumite probleme ce urmează a fi motivate prin hotărâri,
6
adoptate, la nivel plebiscitar, districtual, respectiv local, au prioritate problemele de nivel
districtual, față de cele de nivel local, dar tot cu respectarea legislației aferente, existente.
(5) În situațiile în care apar conflicte de interese între districte vecine, respectiv între localități vecine,în legătură cu anumite hotărâri adoptate, prin plebiscit, districtual, respectiv local, de către un
anumit district, respectiv de către o anumită localitate, rezolvarea divergențelor, în cauză, se
realizează pe cale juridică, de către instituții juridice, abilitate, la nivel statal, în acest scop.
(6) În situația în care, la nivel statal, respectiv districtual, respectiv local, nu se va înregistra o
participare, la plebiscit, mai mare de 50%, din partea Electoratului aferent, comisia electorală,
abilitată, va semnala, oficial, situația în cauză, pentru a fi aplicate, de către instituțiile abilitate,
sancțiuni adecvate, avându-se în vedere inclusiv reduceri, corespunzătoare, de buget, alocat
circumscripțiilor, teritoriale, aferente.
Articolul 67: Referendumul
(1) În scopul de a preveni producerea unor acumulări de nemulțumiri sociale, respectiv societale, care
prezintă pericolul de a se transforma în tensiuni sociale, respectiv societale, la sfârșitul fiecărui an
calendaristic se organizează, într-o zi, nelucrătoare, din a doua treime a ultimei luni calendaristice,
în mod simultan, la nivel statal, respectiv districtual, respectiv local, câte un referendum,
organizarea efectuându-se însă ca un ansamblu referendar, la nivel de circumscripții locale, cu
aceeași comisie și în același local, în care prin intermediul a 18 întrebări, repartizate, câte 6, pentru
fiecare nivel de organizare teritorială: statal, respectiv districtual, respectiv local, se procedează la
o consultare, anuală, a Electoratului statal, respectiv districtual, respectiv local, în legătură cu
probleme apreciate ca deosebit de importante, sau doar importante, pentru a căror rezolvare se
apreciază, de către instituțiile conducătoare, abilitate, la nivel statal,respectiv districtual, respectiv
local, că este necesară, sau doar oportună, consultarea Electoratelor menționate, în calitate de
reprezentante electorale ale Populațiilor aferente.
(2) Printre întrebările incluse în referendum, este obligatoriu ca 3 întrebări (câte una la fiecare nivel
de organizare teritorială) să se refere la aprecierea modului, calitativ, în care s-a realizat, de către
conducătorii principali, conducerea la nivel statal, respectiv districtual, respectiv local.
(3) Întrebările utilizate în cadrul referendumurilor vor fi astfel formulate încât răspunsurile să fie date
prin „da” sau „nu”, cu excepția a 3 întrebări, câte una la nivel statal, respectiv districtual, respectiv
local, prin care electorii vor fi invitați să nominalizeze o problemă, apreciată ca fiind de importanță
deosebită, dar pe care o consideră necorespunzător rezolvată, la nivel statal, respectiv districtual,
respectiv local, și care trebuie menționată printr-un număr maxim de semne alfabetice, în cadrul
unui aliniament, specific formularistic, ce urmează a fi completat, cu litere de tipar, de către
electori.
(4) În situația în care, la nivel statal, respectiv districtual, respectiv local, în anumite cazuri nu se va
înregistra o participare, la referendum, mai mare de 50%, din partea Electoratului aferent, comisia
electorală, abilitată, va semnala, oficial, situația în cauză, pentru a fi aplicate, de către instituțiile
abilitate, sancțiuni adecvate, având în vedere inclusiv reduceri, corespunzătoare, de buget alocat,
circumscripțiilor teritoriale, în cauză.
7
(5) Informațiile de nivel social, dar, mai ales, de nivel societal, obținute prin realizarea
referendumurilor consultative, anuale, vor fi avute în vedere, ulterior, la pregătirea, realizarea și
implementarea strategiilor de dezvoltare, viitoare, pentru zonele teritoriale, în cauză.
Articolul 68: Vicepreședintele Statului
(1) Vicepreședintele Statului Român se alege, de către Electoratul cetățenesc, în parteneriat cu
Președintele Statului Român, exclusiv dintre candidați, proveniți din cadrul Electoratului Patriotic
Român.
(2) Vicepreședintele Statului Român asigură interimatul funcției de Președinte al Statului Român, în
cazul în care Președintele Statului devine indisponibil.
(3) Vicepreședintele Statului Român preia, din partea Președintelui Statului Român, în vederea
rezolvării, anumite însărcinări, în scopul de a contribui la rezolvarea anumitor probleme.
(4) Vicepreședintele Statului Român asistă, de regulă, cu rol consultativ, la ședințele Consiliului
Suprem Statal, precum și la ședințele Guvernului Prezidențial Statal.
Capitolul II: Instituția Administrativă Prezidențială (Guvernul Prezidențial)
Articolul 69: Componența Guvernului Prezidențial
(1) Guvernul Prezidențial este alcătuit dintr-un număr de maxim 10 ministere-prezidențiale, dintre
care nu pot lipsi: Ministerul Bugetului Statal, Prezidențial; Ministerul Ordinii Statale; Ministerul
Justiției Statale; Ministerul Apărării Strategice, Statale; Ministerul Evidenței Populației,
Electoratului și Organizării Acțiunilor Electoral-Consultative; Ministerul Informațiilor Statale;
Ministerul Apărării și Promovării Limbii Oficiale Statale; Ministerul Relațiilor Diplomatice
Statale; Ministerul Controlului Statal.
(2) Fiecare Minister-prezidențial este condus de către un Ministru-prezidențial, numit de către
Președintele statal, pe o durată de 6 ani.
(3) Președintele statal poate revoca, din funcție, un Ministru-prezidențial, respectiv îl poate înlocui,
respectiv poate transfera, în mod provizoriu, exercitarea funcției de Ministru-prezidențial,
devenită vacantă, către un alt membru, component, al Guvernului prezidențial, precum și sie-
însuși, sau Vicepreședintelui statal.
(4) Începerea exercitării mandatului Președintelui statal are loc simultan cu începerea exercitării
mandatului Guvernului Prezidențial Statal, data începerii mandatului considerându-se și ca dată a
expirării mandatului Președintelui statal anterior, respectiv a Guvernului Prezidențial Statal,
anterior, și trebuie să fie stabilită în termen de maxim 20 zile, de la data anunțării, oficiale, a
candidatului prezidențial care a fost ales ca Președinte statal.
(5) Într-o perioadă de 10 zile, care poate fi prelungită, în funcție de caz, cu acordul Parlamentului
Moral, dar nu la mai mult de 20 zile, începând de la data începerii exercitării mandatului noului
Președinte statal, respectiv a Guvernului Prezidențial Statal, aferent, se procedează la predarea-
primirea gestiunii statale aferentă Guvernului Prezidențial Statal, de la Guvernului Prezidențial
Statal, anterior, la Guvernului Prezidențial Statal, nou-învestit, sub coordonarea și arbitrajul Curții
Constituționale.
8
(6) Eventualele divergențe care pot apărea în cadrul predării-primirii gestiunii statale sunt de
competența juridică a Sistemului Jurisdicțional Constituțional și vor fi supuse, spre rezolvare,
juridică, instanței de judecată, abilitată, din cadrul Tribunalului Constituțional.
(7) Aspectele legislative corespunzătoare modurilor de organizare și funcționare a Instituției
Prezidențiale Statale fac obiectul unei legi aferente, de nivel constituțional.
Capitolul III: Instituția Administrativă Societală (Guvernul Societal)
Articolul 70:
(1) Guvernul Societal realizează administrarea, de Stat, a problemelor de nivel societal.
(2) Guvernul Societal este condus de către Prim-ministrul societal, care este ales, în cadrul alegerilor
statale, asociat cu Viceprim-ministrul societal, pentru un mandat de 6 ani.
(3) După alegerea Prim-ministrului societal, acesta numește miniștrii-societali ai Guvernului Societal,
în vederea învestiturii, de către Președintele Curții Constituționale, în termen de maxim 20 zile de
la anunțarea, oficială, a alegerii Prim-ministrului societal.
(4) Fiecare Minister-societal este condus de către un ministru-societal, numit de către Prim-ministrul
societal, pe o durată de 6 ani.
(5) Prim-ministrul societal poate revoca, din funcție, un ministru-societal, respectiv îl poate înlocui,
respectiv poate transfera, în mod provizoriu, exercitarea funcției de ministru-societal, devenită
vacantă, către un alt membru, component al Guvernului Societal, precum și sie însuși sau
Viceprim-ministrului societal.
(6) Începerea exercitării mandatului Prim-ministrului societal are loc simultan cu începerea exercitării
mandatului Guvernului Societal, data începerii mandatului considerându-se ș ca dată a expirării
mandatului Prim-ministrului societal, anterior, respectiv a Guvernului Societal, anterior, și trebuie
să fie stabilită în termen de maxim 20 zile, de la data anunțării, oficiale, a candidatului de Prim-
ministru societal, care a fost ales ca Prim-ministru societal.
(7) După învestirea oficială, de către Președintele Curții Constituționale, a Guvernului Societal, se
procedează la predarea-primirea, oficială, a gestiunii guvernamentale, societale, între noul
Guvern Societal, învestit, și vechiul Guvern Societal, într-o perioadă temporală de maximum 20
zile, sub coordonarea și arbitrarea Curții Constituționale.
Articolul 71: Componența Guvernului Societal
(1) Guvernul Societal este alcătuit dintr-un număr de maxim 15 ministere-societale, dintre care nu pot
lipsi: Ministerul Bugetului Societal; Ministerul Industriei și Cercetării; Ministerul Comerțului și
Prestărilor de Servicii; Ministerul Agriculturii și Alimentației; Ministerul Mediului; Ministerul
Educației și Învățământului; Ministerul Sănătății; Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
Ministerul Transporturilor; Ministerul Telecomunicațiilor; Ministerul Turismului și Sportului;
Ministerul Culturii și Artelor; Ministerul Cooperării Internaționale.
(2) Fiecare minister-societal dispune de o secție ministerială, destinată cooperării cu sectoarele
private, respectiv cu sectoarele mixte, cu capital de Stat majoritar, respectiv cu capital de Stat
minoritar, aferente domeniului societal, de Stat, administrat de către ministerul-societal în cauză.
9
(3) Pentru ca România să poată fi un Stat național, respectiv social, suveran și independent, este
necesară realizarea unei Economii de Stat, care să asigure o stabilitate economică,
corespunzătoare, și să compenseze, astfel, vulnerabilitatea economiei private.
(4) În România, în scopul realizării tipurilor de Stat, prevăzute, la nivel constituțional, precum și în alte
scopuri, raportul dintre Economia de Stat și Economia privată trebuie să fie cuprins între 60-70%
Economie de Stat, respectiv între 30-40% Economie privată, în funcție de caz, raport ce poate fi
modificat prin plebiscit statal.
(5) Conceptul de piață, promovat de către Statul Român, este conceptul de piață coordonată, de către
Stat, în care Statul este participant, prin agenții săi economici, atât pentru a realiza, pe această
cale, venituri pentru Stat, cât, mai ales, pentru a reglementa, în măsura posibilului, cursul
prețurilor atunci când respectivul curs este supus unor creșteri prelungite și păguboase, la nivel
societal, datorită unor presiuni inflaționiste, ca efect al existenței, la nivel intern, respectiv extern,
a unor situații de criză economică, sau a unor agresiuni economice, deliberat speculative și
specifice unor interese, subversive, de tip clientelar.
(6) O atenție deosebită va fi acordată dezvoltării industriei prestatoare de servicii, în sensul că se va
urmări realizarea și dezvoltarea acestui sector economic, ca un important obiectiv strategic, mai
ales pentru crearea de locuri de muncă, stabile, cât și pentru realizarea de venituri pentru Stat,
astfel încât toate lucrările de reparații și întreținere pentru instituțiile și intreprinderile de Sat, să
se realizeze numai cu intreprinderi prestatoare de servicii, de Stat, eventualele excepții de la
aplicarea acestei strategii, trebuind să fie bine analizate și corect motivate.
(7) Se va dezvolta, de asemenea, rețeaua de prestări de servicii privind executarea de reparații și de
lucrări de întreținere pentru Populație, precum și prestarea altor activități (exemple: avocatură,
notariat, contabilitate ș.a.), în vederea scăderii prețurilor respectivelor servicii, prestate de către
privați, prin concurență, precum și pentru creșterea locurilor de muncă și realizarea de venituri,
în sectorul economic de Stat.
(8) Statul Român realizează și dezvoltă un sector bancar, de Stat, menit a sprijini Statul social,
precum și de contracara specula financiară, bancară, practicată de anumite bănci private, și de a
oferi atât întreprinzătorilor, de Stat, respectiv privați, cât, mai ales, Populației statale, acces la
împrumuturi, avantajoase, efectuate cu prioritate acordată categoriilor populaționale,
defavorizate, la nivel societal, pentru a le ajuta la realizarea anumitor acțiuni, sau obiective, de
interes familial, respectiv individual (exemple: tratamente medicale speciale, concedii de odihnă,
concedii de recuperare, achiziționare de bunuri de folosință îndelungată, achiziționare, respectiv
construcție de locuințe ș.a.).
(9) Statul Român promovează o politică de sprijinire a acelor antreprenori privați care nu dispun de un
capital suficient pentru a reuși, singuri, să se impună, pe piața de capital, respectiv pe piața de
produse și mărfuri, oferind posibilitatea realizării unor cooperări antreprenoriale, mixte, de Stat-
private, cu capital, majoritar, de Stat, respectiv cu capital, majoritar, privat, în funcție de solicitări,
bazate pe o cooperare reciproc avantajoasă.
Articolul 72:
Educația și învățământul public, de la creșă, respectiv grădiniță, și până la învățământul superior,
inclusiv, sunt gratuite pentru copiii salariaților de Stat, respectiv și pentru cei ai pensionarilor de Stat,
10
respectiv sunt corespunzător compensate, de Stat, pentru copiii salariaților privați, respectiv ai  respectiv ai
pensionarilor privați, în funcție de veniturile acestora. De asemenea, tratamentele medicale, cu
excepția unor tratamente speciale, reglementate legislativ, în mod corespunzător, sunt gratuite
pentru salariații, respectiv pensionarii de Stat, precum și pentru familiile lor, respectiv sunt
compensate, în mod corespunzător, pentru salariații privați, respectiv pensionarii privați și familiile
acestora, în funcție de veniturile acestora, în cazul în care respectivele venituri nu pot acoperi
cheltuielile, în cauză.
Articolul 73:
(1) Pentru toți locuitorii Statului Român, care nu-și pot asigura, singuri, din motive care nu li se pot
imputa lor, în totalitate, un venit minimal, necesar unui trai decent, Statul Român asigură plata
unei alocații bănești, respectiv accesul compensat la anumite servicii publice, corespunzătoare
unui Stat social, cum este prevăzut a fi, la nivel constituțional, Statul Român.
(2) Valoarea venitului minimal, considerat necesar pentru asigurarea unui nivel de trai decent, este
cuprinsă între 50-75% din valoarea salariului minim, de Stat, și se stabilește la sfârșitul fiecărui an
calendaristic, pentru anul următor, de către instituțiile, de Stat, abilitate, în acest scop.
Articolul 74:
În scopul recompensării, dar și stimulării preocupării locuitorilor Statului Român, de a contribui, prin fapte
corespunzătoare, la evoluția benefică, la nivel societal, a Statului, ca Stat autentic democratic și
meritocratic, se acordă anumite avantaje materiale, respectiv morale, respectiv de altă natură, acelor
locuitori care s-au străduit și au reușit să contribuie, în mod semnificativ, la evoluția benefică, la nivel
societal, a Statului Român, obținând, inclusiv ca o recunoaștere a eforturilor lor, acordarea calității de
identificare, individuală, statală, ca: cetățeni statali, respectiv chiar ca: patrioți statali.
Articolul 75:
(1) Pentru a realiza o echitate, corespunzătoare, referitoare la modul de salarizare a salariaților, de
Stat, în condiții de gravă criză societală, se limitează raportul dintre cel mai mic salariu, de Stat, și
cel mai mare salariu, de Stat, la valoarea: 1/15.
(2) Tot în scopul menționat anterior se limitează și raportul dintre cea mai mică pensie, de Stat, și
cea mai mare pensie, de Stat, la valoarea: 1/12.
(3) Raporturile menționate anterior, în cadrul Articolului 75, pot fi modificate prin plebiscit statal.
(4) Pensiile, alocațiile sociale și indemnizațiile de merit, acordate de către Statul Român, nu se
impozitează.
(5) Impozitarea, de Stat, a veniturilor locuitorilor Statului Român, se realizează în mod diferențiat, în
funcție de venitul lunar, respectiv anual (în funcție de modul de calcul), realizat, fiind cuprins între
3-10%, pentru salarii ce nu depășesc 1.000 lei, respectiv între 5-15% (în funcție de modul de
calcul), pentru fiecare 1.000 de lei, suplimentară, față de salariul de 1.000 lei, considerat ca bază
de referință pentru impozitare.
(6) Salariile mai mici ca 600 lei, nu se impozitează.
11
(7) Prevederile menționate la cele 2 aliniate precedente, prezentului aliniat, pot fi modificate prin
plebiscit statal.
(8) Alte precizări, de nivel legislativ, în legătură cu prevederile constituționale din cadrul Articolului 75,
fac obiectul unor legi aferente, de nivel constituțional (exemple: Legea Guvernului Societal; Legea
Statului Național; Legea Statului Social ș.a.).
(Va urma)
P.S.
Grupul Constituțional „Timișoara” a lansat un apel către organizațile autentice, din cadrul
Societății Civile Românești, care doresc să-și aducă contribuția la realizarea unui proiect de revizuire
constituțională, din partea Societății Civile Românești, care să concureze proiectul de revizuire
constituțională, realizat în cadrul Parlamentului României, dar, până în prezent, nu s-a primit nici o ofertă
de colaborare, deși, din investigările realizate, a rezultat că există cel puțin 3 preocupări, de acest fel, în
afara Proiectului Constituțional „Timișoara”, dintre care unul ne-a fost transmis și este afișat pe web-site-
ul Misiunea Astrală „România”, la adresa www.lorin-fortuna.ro. În condițiile menționate anterior, am
optat pentru a continua finalizarea proiectului de revizuire constituțională, pe care l-am început, sub
denumirea generică: Constituția „Timișoara”.
Am rămas însă decepționați de faptul că, până în prezent, eforturile noastre de a semnala faptul că
proiectul de revizuire constituțională, realizat în cadrul Parlamentului României, este, de fapt, tot un
„surogat” constituțional, ca și actuala Constituție, atâta timp cât nu îi este asociat un sistem
jurisdicțional de nivel constituțional, care să includă un Tribunal Constituțional, respectiv Cod de
infracțiuni constituționale, respectiv un Cod de proceduri juridice constituționale, au rămas fără un
ecou, public, corespunzător. Consternarea noastră este motivată și de faptul nici un parlamentar,
respectiv nici un specialist în Drept Constituțional, nu a găsit de cuviință, și nici de datoria sa, să
semnaleze, public, deficiențele grave ale actualei Constituții a României, reclamate de noi, care
împiedică respectiva Constituție să devină o lege autentică și, mai ales, legea supremă a României,
rămânând doar la statutul de psedo-lege, adică, reprezentând, de fapt, doar o Declarație de principii și
intenții constituționale. Această „Constituție”, în varianta în care există, în prezent, precum și în modul
în care a fost revizuită, de către Parlamentul României, va funcționa, ca și până acum, astfel încât să
protejeze marii rău-făcători (care ne-au guvernat în perioada post-revoluționară) împotriva Populației
României, și nu să apere Populația României de răul pe care îl pot realiza, în continuare, respectivii rău-
făcători, care au acaparat puterea de Stat, în România, și încearcă s-o mențină, cu orice preț, inclusiv cu
cel al degenerării Statului Român în Stat de tip agentural-polițienesc-politic.
Vom continua însă, cât vom putea, bătălia pentru deșteptarea constituțională a Populației
României, inclusiv prin lansarea unui apel de neparticipare la preconizatul referendum constituțional,
programat pentru toamna acestui an, dacă Populația României nu va avea de ales, în deplină și corectă
cunoștință de cauză, măcar între două proiecte de revizuire constituțională (unul realizat în cadrul
Parlamentului României și celălalt realizat de către Societatea Civilă Românească, care, în absența altor
oferte, se prefigurează a fi Constituția „Timișoara”), ci se va oferi Populației României doar dreptul de a
„culege”, în exclusivitate, surogatul constituțional realizat de către actualul Parlament al României, pe
care îl apreciem ca nelegitim.
Lorin Fortuna
Coordonator al Grupului Constituțional „Timișoara”
12