Cu privire la inițiativele de revizuire a Constituției României, realizate de către anumite organizații civice, din cadrul Societății Civile Române

Mișcarea Civică „Mihai Eminescu” Grupul Constituțional „Timișoara”
Dosar Nr. 529/A/2004 E-mail:
Inc-SCC/13.02.2004 Judecătoria Rădăuți forum.constitutional.timisoara@gmail.com
    Sediu: Timișoara, str. Salciei nr.2, sc.C, ap.2 Site: www.lorin-fortuna.ro
     Telefon: 0256/446595
     miscarea.civica.eminescu@gmail.com
Nr. 6/06.06.2013
Cu privire la inițiativele de revizuire a Constituției
României, realizate de către anumite organizații civice, din
cadrul Societății Civile Române
1. Grupul Constituțional „Timișoara” (GCT), înființat în anul 2003, pentru a realiza un proiect de
revizuire a Constituției României, diferit de proiectul de revizuire constituțională, realizat, la acea dată,
de către Parlamentul României, a realizat un proiect principial de revizuire constituțională, numit,
generic: Proiectul Constituțional „Timișoara” (PCT), pe care l-a mediatizat, în măsura posibilului, și l-a
depus, oficial, la Parlamentul României, respectiv, la Președinția României. Proiectul în cauză nu a fost,
însă, luat în seamă, și nici măcar menționat, oficial, ca existent, și depus, în comun, de către un grup de
asociații din cadrul Societății Civile Române (care au elaborat proiectul respectiv în colaborare cu
conducerea Partidului Republican, de atunci, care funcționa cu sediul central în Timișoara).
2. Cu experiența acumulată, cu acel prilej, grupul de organizații civice ai căror reprezentanți au
contribuit, atunci, la realizarea PCT, s-a organizat ca o structură asociativă, civică, de tip consultativ-
lucrativ, care s-a auto-denumit: Grupul Constituțional „Timișoara” (GCT) și a realizat, în perioada 2004-
2013, un alt proiect, principial, de revizuire a Constituției României, pe care, de asemenea, l-a
mediatizat, corespunzător (în măsura posibilului), iar, în prezent, lucrează la finalizarea unui proiect de
revizuire constituțională, având ca bază legislativă, de plecare, chiar actuala Constituție a României, din
care s-au finalizat, deja, și s-au dat publicității, spre consultare și dezbatere, primele 2 Titluri, cel de-al
treilea Titlu fiind în curs de finalizare.
1
3. Sesizând faptul că Parlamentul României, nici în alcătuirea politică actuală, nu este interesat să
realizeze o revizuire cosrespunzătoare a actualei Constituții a României, pentru a o transforma în: Lege
Supremă a Statului, GCT a lansat un apel către toate organizațiile civice interesate, de a colabora
pentru a realiza un proiect, comun, de revizuire constituțională, care să fie făcut cunoscut public,
precum și mediatizat, corespunzător, inclusiv ca proiect concurent al proiectului de revizuire
constituțională care se realizează în cadrul Parlamentului României.
4. Intenția GCT a fost aceea de a da posibilitatea Electoratului Român să aleagă, efectiv, la viitorul
referendum constituțional, între două proiecte de revizuire constituțională, și nu doar să „culeagă”
(accepte), sau să respingă proiectul de revizuire constituțională realizat în cadrul Parlamentului
României și dorit a fi supus referendumului constituțional, în condiții de exclusivitate, adică fără nici un
alt proiect, asociat, ca alternativă, la proiectul aferent Parlamentului României.
5. În contextul în care s-ar reuși realizarea acțiunii menționate anterior, Populația statală a României ar
putea beneficia de șansa cunoașterii și mediatizării, corespunzătoare, prin dezbateri publice, corecte, a
celor două proiecte și s-ar putea evita, astfel, manipularea informațională, prin mass-media, a
Populației României, astfel încât Populația, în cauză, să fie determinată să cunoască și să voteze doar
proiectul realizat în cadrul Parlamentului României, așa cum s-a procedat (din nenorocire, pentru
România) până în prezent, în perioada post-revoluționară, precum și cum se procedează, inclusiv în
prezent, de către Forumul Constituțional 2013, coordonat, în mod specific clientelar și subversiv, de
către președintele organizației Pro-Democrația.
6. Analizând, în contextul expus anterior, cele mai cunoscute și mai mediatizate (în măsura
posibilităților) proiecte de revizuire constituțională, realizate, până în prezent, de către anumite
organizații civice, ca o contribuție, specifică, a Societății Civile Române, GCT a selectat 3 proiecte de
revizuire constituțională, realizate numai de către organizații civice, care, în ordinea în care au fost
realizate și făcute cunoscute, public, sunt:
6.1. Proiectul realizat de către GCT;
6.2. Proiectul realizat de către Mișcarea pentru Constituția Cetățenilor (promovat, public, în
special, de către Ilie Bratu, din Republica Moldova, și, respectiv, de ioan Roșca, din România);
6.3. Proiectul realizat de către Ion Ciochină, în cadrul organizației civice „Radio-Libertatea-22”.
7. Efectuând o analiză preliminară și succintă a celor 3 proiecte de revizuire constituțională, se poate
constata că doar unul dintre proiecte (cel realizat de către GCT) promovează necesitatea, imperioasă, a
înființării și asocierii, Constituției României, unui Sistem jurisdicțional, de nivel constituțional, cu
motivația că, în absența unui astfel de Sistem jurisdicțional (alcătuit, în principal, dintr-un: Tribunal
Constituțional, respectiv un: Cod de prodeduri juridice, de nivel constituțional, respectiv un Cod de
infracțiuni specfic constituționale), Constituția României nu va avea putere de lege și, mai ales, de
2
Lege Supremă în Stat, respectiv de: „coloană vertebrală” legislativă, ci va constitui, de fapt, doar o:
Declarație, oficială, de deziderate și principii constituționale, adică un: „surogat” constituțional, de
tip: pseudo-lege, cu efect juridic de a proteja, legislativ, în mod prioritar, nu Populația României, ci
marii infractori din cadrul categoriei politico-partidice, clientelare, care a acaparat, în mod ocult și
subversiv, puterea în Stat, și urmăresc să o păstreze cât mai mult, cu orice preț, inclusiv cu cel al
transformării, în mod samavolnic, a unor instituții de Stat, în agenturi de manipulare societală, și chiar
de poliție politică.
8. În contextul expus la punctul precedent, GCT semnalează, public, faptul că chiar și în situația în care
s-ar asocia numai un Sistem jurisdicțional, de nivel constituțional, actualei Constituții a României (cu
toate neajunsurile respectivei Constituții, precum și fără alte modificări), performanța legislativă a
Constituției României ar crește semnificativ, deoarece, prin definirea infracțiunilor, specific
constituționale, deosebit de grave, precum: abuzul constituțional, uzurparea de Suveranitate, înalta
trădare, genocidul categorial populațional, jefuirea proprietății Statului, respectiv a proprietății
private, la adăpostul „imunității” acordate conducătorilor instituțiilor de Stat (ș.a.), ar permite
inculparea, acuzarea, judecarea și pedepsirea marilor „rău-făcători”, politico-partidici, precum și
recuperarea, în mare parte, a daunelor materiale, respectiv morale, aduse Statului, respectiv
Populației statale.
9. Mai remarcăm (cu excepția proiectului GCT) absența prevederilor privind anularea prescrierii,
temporale, a marilor infracțiuni de nivel constituțional (echivalente unor crime constituționale, cu
efect distructiv sau chiar devastator, la nivel societal), precum și anularea prevederii, constituționale,
a interzicerii aplicării pedepsei cu moartea (măcar pentru o anumită perioadă limitată, temporal, până
la redresarea societală a României), chiar dacă există riscul de a se putea intra, în contradicție
legislativă, în acest caz, cu legislația Uniunii Europene (UE), cu motivația că apărarea independenței,
Suveranității și unității statale a României trebuie să fie considerate ca fiind prioritare, chiar în
perspectiva apariției și manifestării unor asemenea divergențe legislative. În acest context, apreciem că
integrarea României în UE nu trebuie să fie urmărită cu orice preț, ci doar în contextul în care UE va
deveni o instituție continentală, autentic democratică, de tip: uniune de State, suverane și
independente, și nu un Stat federal, continental, așa cum doresc unii dintre actualii conducători ai UE,
cu diminuarea, inacceptabilă, sau chiar cu pierderea Suveranității Statelor membre.
10. Semnalăm, de asemenea, că este nevoie de o puternică solidaritate civică, pentru a se putea
obține, de la actuala conducere politico-partidică, clientelizată (până la mafiotizare), respectiv
masonizată și, mai ales, agenturizată, ocult și subversiv, o revizuire corespunzătoare a Constituției
României (în limitele, de revizuire, prevăzute în cadrul Articolului 152), pentru ca România să devină
un Stat național, autentic, democratic și social (adică civilizat), inclusiv prin asigurarea unui nivel de
trai, decent, Populației (prevăzut, la nivel constituțional, în cadrul Articolului 47, dar într-un mod
3
sumar și nefuncțional), respectiv prin elaborarea unor legi de tip constituțional, aferente Constituției
(exemple: Legea Statului Național, Legea Statului social, Legea Electorală, Legea Statului republican
ș.a.), în care să se detalieze, în mod adecvat, conceptele statale, constituționale, în cauză, pentru a
putea fi corect și eficient aplicate.
În final, având în vedere cele expuse anterior, GCT invită la o colaborare, corespunzătoare,
asociațiile civice interesate, în scopul definitivării unui proiect, unic, de revizuire constituțională, din
partea autenticei Societăți Civile Române, capabil să concureze, oficial, la viitorul referendum
constituțional, proiectul de revizuire constituțională realizat în cadrul Parlamentului României, precum
și pentru a putea face față eventualelor (nu doar posibile, ci și probabile) acțiuni de subminare, prin
denigrare, minimalizare, mistificare (inclusiv în mod specific agentural, adică prin agenți subversivi,
infiltrați chiar în cadrul asociațiilor civice care își vor asuma realizarea unei asemenea inițiative),
precum și de alt gen, cu care, probabil, va trebui să ne confruntăm, în efortul nostru de apărare,
promovare și implementare, la nivel societal, a idealurilor Revoluției Române din decembrie 1989, în
conformitate cu prevederile Articolului 1, aliniatul 3, din actuala Constituție a României.
P.S.
Mai atragem, public, atenția, inclusiv asupra competențelor profesionale, pe care trebuie să le
manifeste, dar și asupra responsabilităților morale, pe care trebuie să le suporte, instituțiile juridice,
specializate în elaborarea, respectiv avizarea legislației statale, de nivel constituțional, și în special
Consiliul Legislativ al Parlamentului, respectiv Comisia Legislativă al Parlamentului, respectiv Consiliul
Superior al Magistraturii, respectiv Președinția României, mai ales în ceea ce privește calitatea și
eficiența, societală, a legislației existente, și, în special, a Constituției.
Anca Vahnovan
Președinta filialei Timișoara a
Mișcării Civice „Mihai Eminescu”
Lorin Fortuna
coordonator al Grupului
Constituțional „Timișoara”