Mesaj constitutional

Miscarea Civica „Mihai Eminescu-6”
Dosar nr.529/A/2004
Inc-SCC/13.02.2004 Judecatoria Radauti
Sediu: Timisoara, str.Salciei nr.2,sc.C,ap.2
Telefon: 0256/446595
E-mail:
Grupul Constitutional Timisoara
E-mail:
forum.constitutional.timisoara@gmail.com
Web-site: www.lorin-fortuna.ro
Nr.6/07.07.2013
miscarea.civica.eminescu@gmail.com
Nr.8/07.07.2013
MESAJ CONSTITUTIONAL
catre
Comisia comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea
propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei, referitor la modul in
care se realizeaza, in cadrul Parlamentului Romaniei, revizuirea actualei
Constitutii statale
(editie revazuta si corectata)
Spre stiinta:
Institutiilor, Organizatiilor si persoanelor interesate, precum si Mass-media
Multumim
pentru
luarea
in
considerare
a
pozitiei
principiale,fundamentale,referitoare la modul in care propunem a se realiza revizuirea
Constitutiei Romaniei,respectiv prin: transformarea Constitutiei actuale in Lege
Suprema a Statului Roman, asociindu-i un Sistem jurisdictional, aferent,de nivel
constitutional,incluzand un Tribunal Constitutional,respectiv un Cod de
Proceduri juridice constitutionale,respectiv un Cod de Infractiuni
constitutionale,in absenta carora,apreciem ca: actuala Constitutie a Romaniei nu
este o lege deplina,ci doar o Declaratie,oficiala,de deziderate si de intentii,de tip
constitutional,adica,de fapt,o: pseudo-lege,lipsita de efectele juridice necesare
unei Legi Supreme,la nivel statal,pentru a putea asigura,din punct de vedere
legislativ,existenta si functionarea optima a unui Stat de drept,autentic.Trebuie
nu doar sa se cunoasca, ci si sa se constientizeze,bine,ca,procedandu-se,astfel, adica
prin elaborarea Constitutiei Romaniei doar sub forma unei Declaratii,oficiale,de
principii si intentii constitutionale,care nu are efect,deplin, de lege,Romania a
fost transformata,de fapt,intr-un: Stat handicapat-constitutional.
Daca
parlamentarii Romaniei ar intelege si ar dori,prin optiunea majoritatii lor, sa puna in
aplicare cele semnalate anterior,adica sa asocieze Constitutiei statale si un Sistem
jurisdictional,de nivel constitutional,atunci Romania ar putea beneficia de o adevarata
Constitutie
statala,iar
infaptuitorii
acestui
obiectiv,de
importanta
societala,fundamentala (nu doar pentru Romania,ci si pentru Europa,respectiv chiar
pentru intreaga Lume,in care existam),ar binemerita, corespunzator,si ar putea
intra,prin performanta lor,in Istoria Romaniei,cat si in Istoria Democratiei. Meritul ar
putea fi si mai mare,daca s-ar introduce,la nivel oficial, constitutional (in cadrul
revizuirii constitutionale, la care se lucreaza,in prezent),precum si la nivel legislativ,
inclusiv prevederea: aprecierii meritocratice,la nivel societal,atat in selectia pentru
numirea functionarilor, de Stat,cat si,mai ales,in preselectia candidatilor
electorali.Mai propunem si introducerea, la nivel constitutional, a tipului de: Stat
civilizat, pe langa celelalte tipuri ,de Stat,care trebuie sa fie Romania (in
conformitate cu prevederile Articolului 1,din Constitutia actuala a Romaniei).
Aceste concepte politice au fost lansate si dezvoltate,la nivel public, in Romania,in
cadrul: Revolutiei Constitutionale Romane,care a fost declansata, la Timisoara,in
data:20.05.2011,constientizandu-se ca numai o democratie specific- meritocratica
(numita,generic:Meritocratie societala,adica referitoare la merite de nivel
societal, si bazata,in primul rind,pe performanta morala (evidentiata,insa, nu
doar la nivel individual,ci si la nivel social,si,mai ales,la nivel
societal),continuata,apoi, cu performanta profesionala (dar numai in cazul in care
performanta morala a fost,deja, dovedita, prin fapte,corespunzatoare),poate asigura
existenta si functionarea,in mod optim, a unui autentic Stat de drept si
democratic.Istoria a demonstrat,prin multe exemple,inclusiv in Romania,ca
democratia care nu are, ca fundament,meritocratia (cu prioritate,de drept,
pentru calitatea morala,la nivel societal,ci alte calitati),prezinta un risc major de
a degenera,in timp, in dictatura,in pseudo-democratie, sau chiar in anarhie. Asa
apreciem ca s-a intamplat,din nenorocire, si in Romania,dupa incheierea,victorioasa,a
Revolutiei Romane,in 22 decembrie 1989 (RRD-1989),prin confiscarea puterii,in
Stat,de catre asa numitul:Consiliu al Frontului Salvarii Nationale (C-FSN),cu
complicitatea,oculta si subversiva,a unui grup de ofiteri superiori,din cadrul
Ministerului Apararii Nationale (organizat si condus de catre Victor Atanase
Stanculescu), grup care a daclansat,la nivel societal, farsa,cinica si
criminala,cunoscuta sub denumirea,falsa si mistificatoare:"atacul
teroristilor",in scopul de a "contribui",in acest mod subversiv,perfid si cinic,la o
falsa "deculpabilizare",faptica,respectiv la o falsa "reabilitare", morala, a
Armatei,ca institutie,de Stat,precum si de a "legitima",tot astfel,adica in mod fals si
chiar mistificator,la nivel societal,din punct de vedere revolutionar,adevarata
"contributie” (contra-revolutionara) a C-FSN,adusa in cadrul desfasurarii
RRD-1989.
Trebuie sa se cunoasca faptul ca proiectul de revizuire constitutionala,realizat de
Grupul Constitutional "Timisoara",si intitulat:Proiectul Costitutional
„Timisoara", este aplicat,in prezent,la realizarea Constitutiei "Timisoara",ca o varianta de Constitutie revizuita (respectand limitele de revizuire, impuse in cadrul
Articolului 152,a actualei Constitutii),cu intentia de a fi propusa, inclusiv, ca
alternativa,Electoratului statal,in cadrul viitorului Referendum
constitutional,pentru ca Electoratul,in cauza,sa beneficieze de posibilitatea de a
opta,cel putin intre 2 variante de revizuire constitutionala,si nu doar de a accepta,sau
de a respinge,unica varianta care,probabil,i se va oferi,pentru a alege ,de catre
categoria politico-partidica,care a acaparat,puterea de Stat,in perioada post-
revolutionara (dovedita a fi, in mod determinant:putrefactoida,din nenorocire
pentru Romania),asa cum s-a procedat si la celelalte revizuiri constitutionale,pos-
revolutionare. Realizatorii Constitutiei "Timisoara" (printre care sunt si cativa
dintre participantii autentici,cu merite deosebite si chiar determinante in
organizarea si declansarea,in data:20.12.1989,a RRD-1989,pe fundamentul
existent si favorizant al Revoltei timisorene,declansata in data:16.12.1989), si-au
propus ca,in acest mod,sa evidentieze inclusiv calitatea, nu doar morala,ci si
profesionala,a "Echipei revolutionare" care a pregatit si declansat RRD-1989,la
Timisoara,comparativ cu „Echipa contra-revolutionara”,care a confiscat,prin
inselaciune,puterea,in Stat,in capitala, declansand,chiar in data:22.12.1989,incepand
cu ora 18,30:contra-revolutia,si care echipa,in timp,a inlocuit,prin mistificare,abil si
perfid realizata,la nivel societal,adevarata RRD-1989, intentionand,apoi, s-o
inlocuiasca,la nivel oficial,inclusiv din punct de vedere istoric. Mai dorim ca, tot
prin demersul nostru,sa recomandam si sa intarim, pentru generatiile actuale,dar si
pentru cele urmatoare,importanta luarii,oficiale, in considerare, a aprecierii
specific-meritocratice,nu doar la nivel personal-individual,ci si la nivel colectiv
(adica la nivel organizatoric-asociativ),a organizatiilor civice, autentic-militante
pentru constituirea si intarirea Societatii Civile Romane,inclusiv in scopul
selectiei valorilor specific organizatoric-asociative (inregistrate juridic ca:
persoane-colective,de drept),dar acordand prioritate tot calitatii morale
(considerata,insa, intr-un mod adaptat,specific,persoanelor-colective),comparativ cu
calitatea profesionala,precum si introducand, la nivel constitutional,acest
principiu,ca fiind necesar,mai ales pentru consolidarea mediului social,respectiv
societal,specific asociativ,fara de care apreciem ca nu poate exista si functiona,in
mod optim,in timp,un Stat autentic-civilizat.
Spre final,dar nu si inainte de a multumi,public:Comisiei comune a Camerei
Deputatilor si Senatului,pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a
Constitutiei Romaniei,de a ne fi oferit prilejul pentru a concepe,precum si pentru a
difuza,public, prezentul mesaj, facem cunoscut ca mai dorim,cu acest prilej, sa
intreprindem si un "recurs la viitor",in contextul in care "recursul la trecut" ne-
a fost subminat, denaturat si chiar batjocorit (inclusiv,la nivel oficial), iar
"recursul la prezent" ne este,inca, impiedicat,atat prin sabotaj,sistematic,cat si
prin amenintari corespunzatoare,concretizate,deja,prin mai multe abuzuri
legislative,dar si prin actiuni de agresiune personala,si chiar tentative de a fi
suprimati, sau doar transformati in handicapati,fizic,de catre reprezentanti „specifici”
ai unor institutii, de Stat,degradate,deliberat si samavolnic,in agenturi subversive, de
politie-politica,ci si chiar de represiune fizica (dupa modelul,odios,al fostei "Directii
de Securitate"-comuniste-totalitare),acuzatii pentru care detinem si chiar am
difuzat,inclusiv public,probe elocvente.
"Recursul la viitor", pe care il solicitam,in contextul mentionat anterior, consta intr-
un:Apel-adresat generatiilor viitoare,de catre "Generatia RRD-1989"
(considerata,insa,din punct de vedere faptic,si nu varstnic),adica de catre generatia
autentic-faptuitoare a RRD-1989,ai carei reprezentanti,autorizati,inclusiv
moral,ne consideram,a fi, toti acei care,in calitate de apartinatori ai Genaratiei
RRD-1989,am mai participat,ca initiatori si organizatori,sau ca
participanti,inclusiv la protestele civice,de amploare,desfasurate in perioada
2011-2012,la Timisoara,precum si in capitala (exemplu:la Palatul Cotroceni), sub
emblemele revolutionare,consacrate:"Pacat,pacat,de sangele varsat!",respectiv:
"Azi in Timisoara,maine in toata tara!",dar si sub alte embleme,specific-
civice,in curs de consacrare,precum:"Romania, incotro?",respectiv:"Singura
solutie,inca o revolutie!",respectiv:"Revolutie pentru
Constitutie!",respectiv:"Timisoara-avangarda civica a Romaniei!",
cu precizarea ca, in cadrul acestor proteste,ne-am auto-declarat,public:"Garanti,
individuali,ai apararii, promovarii si implementarii,la,nivel societal,a idealurilor
RRD-1989. Am procedat,astfel,in contextul in care multe dintre institutiile
publice,abilitate si indatorate,oficial,inclusiv in apararea si promovarea idealurilor,in
cauza,nu doar ca nu au facut-o,ci,dimpotriva,au actionat, prin conducatorii si
reprezentantii lor,oficiali,in mod deliberat contrar,pana la sabotarea implementarii
acestor idealuri,la nivel societal,si pervertirea lor, pana la anihilare si chiar
batjocorire.
Recursul solicitat consta,astfel, in Apelul, adresat Generatiilor viitoare,de a se
stradui sa infaptuiasca,in viitorul lor,realizarea:Dreptatii istorice,in legatura cu
adevaratul mod in care s-a desfasurat RRD-1989 (in contextul societal,deja
previzibil,in care Generatia RRD-1989 nu va mai putea reusi sa realizeze,in cursul
existentei sale:Dreptatea juridica,in legatura cu evenimentul,in cauza), precum si sa
procedeze,in masura posibilitatilor, la asanarea morala si, mai ales,istorica,a
revolutionarilor autentici,de impostorii infiltrati in mod viclean,specific
clientelar,dar si in scopul subversiv,specific agentural,de a macula, defaima,
falsifica si chiar de a distruge imaginea publica a revolutionarilor autentici.
Desi cunoastem ca unii istorici desconsidera si chiar ridiculizeaza analiza istorica a
producerii unor evenimente,utilizand ipoteticul:"daca",totusi in cadrul modului in
care s-a desfasurat RRD-1989,precum si alte revolutii,apreciem,nu doar ca
utila,ci si ca necesara,o astfel de analiza, mai ales de catre acei cetateni
si,respectiv,patrioti,autentici,care (constientizand gravitatea crizei societale in care
se afla,in prezent,Statul Roman,precum si consecintele catastrofale,deja previzibile,cu
care se poate incheia respectiva criza),au in vedere,pentru a reactiona, in mod
adecvat, inclusiv solutia scandata,frecvent,in multe dintre actiunile de
protest,public,care s-au desfasurat in ultimii ani,in Romania,si anume:"Singura
solutie,inca o revolutie!",pentru a nu mai permite (daca se va putea),sa se mai
comita, in cadrul unei revolte, sau chiar revolutii,urmatoare (nu doar posibila,ci
chiar probabila,in aprecierea noastra),acele greseli care au favorizat confiscarea, de
catre "rau-facatori" si distrugatori,la nivel societal,a RRD-1989 .
Astfel,in contextul in care multi dintre particicipantii, autentici,la RRD-1989
(care s-au remarcat,insa, si prin fapte deosebite,respectiv chiar determinante,in
pregatirea,declansarea si infaptuirea RRD-1989), au reusit sa se afirme si
ulterior, in calitate de reprezentanti autentici si importanti ai Societatii Civile
Romane,in perioada post-revolutionara (intre care si timisorenii ce au
contribuit,in mod determinant,la calificarea Timisoarei, ca: „Avangarda civica
a Romaniei”),in ciuda blocajelor, mediatice,la care au fost,in mod deliberat si
sistematic,supusi, de catre mass-media de Stat,dar si de catre mass-media
privata,specific clientelara si obedienta, fata de anumite grupari de interese,oculte si
subversive (de tip:politico-partidic, etnic,religios,deviationist-sexual,masonic si
mafiot),invitam pe oamenii de buna-credinta,societala,din Romania,sa-si puna si
intrebarea, ipotetica: Cum ar fi putut deveni,in prezent,Romania,dupa cei 24 ani
care au trecut de la infaptuirea RRD-1989,daca in data:22.12,1989,dupa victoria
RRD-1989 (marcata prin caderea fostului regim dictatorial de tip:comunist-
totalitar,respectiv prin fuga ,cu elicopterul,a fostului cuplu-dictatorial),puterea, in
Stat,ar fi revenit revolutionarilor autentici,remarcati prin fapte deosebite,dar si
determinante,in pregatirea,respectiv in declansarea si infaptuirea RRD-1989,si
nu „rau-facatorilor” societali,care au „furat” RRD-l989, confiscand,prin
inselaciune,puterea in Stat,in dauna revolutionarilor autentici si merituosi ? Iar
ca exemplu concret,ii invitam pe acei care au luat,la cunostinta,de existenta
Constitutiei „TIMISOARA”,chiar si numai in forma provizorie,in care a fost
realizata si difuzata,pana in prezent (fara posibilitatea de a fi dezbatuta,public,pentru
a fi optimizata,asa cum ar fi trebuit si cum si-ar fi dorit realizatorii acestui proiect
constitutional),redactata ca o Lege complexa,de nivel constitutional,si nu ca o
pseudo-lege,de tip: „cacealma” constitutionala,asa cum este,de fapt,asa
zisa:Constitutie actuala a Romaniei,sa se intrebe,tot retoric:Cum ar fi putut
evolua Romania,post-revolutionara,daca ar fi beneficiat,dupa infaptuirea RRD-
1989, de o adevarata Lege Suprema,cu rol de Constitutie statala (care sa
apere,eficient,Populatia ,de abuzurile conducatorilor),si nu de un Surogat-
constitutional (care,de fapt,apara pe conducatorii corupti,in defavoarea
Populatiei statale)?
Pentru a sublinia ,in final,si mai mult, importanta asocierii unui Sistem
jurisdictional,de nivel constitutional,actualei Constitutii a Romaniei,semnalam
celor interesati ca daca revizuirea constitutionala s-ar rezuma,exclusiv,numai la
aceasta revizuire (adica numai la asocierea unui Sistem jurisdictional adecvat),
calitatea juridica a Constitutiei,astfel revizuite,apreciem ca ar creste nu doar in
mod semnificativ,ci si in mod determinant (deoarece Constitutia ar deveni: lege
deplina),dupa cum efectuind orice alta revizuire,dar care nu asociaza si un
Sistem jurisdictional,adecvat,s-ar mentine Constitutia actuala in stare de:
pseudo-lege,cu efect de „impotenta juridica”,deosebit de grava,la nivel societal.

Timisoara:22.O7.2013
Lorin Fortuna - Presedinte al Miscarii Civice "Mihai Eminescu-6" si
Coordonator al Grupului Constitutional "Timisoara"

Propuneri de revizuire a Constitutiei Romane- Partea I

Grupul Constituțional „Timișoara”
Telefon: 0256/446595
E-mail: desteptarea.romaniei.24@gmail.com
Site: www.lorin-fortuna.ro
Nr. 2/09.05.2013
Proiectul Constituțional „Timișoara” (PCT)
realizat pentru revizuirea, corespunzătoare, a actualei Constituții a României (cu
respectarea prevederilor constituționale, referitoare la limitele revizuirii Constituției,
prevăzute în cadrul Articolului 152, din actuala Constituție a României), în scopul de a
pune actuala Constituție a României în concordanță cu idealurile Revoluției Române
din decembrie 1989 (RRD-1989), respectiv în concordanță cu voința Electoratului
statal, exprimată prin referendum, referitoare la modul de alcătuire a Parlamentului,
respectiv referitoare la modul de demitere a Președintelui Statului, în situația în care
acesta a fost suspendat, de către Parlament, dar, mai ales, pentru a transforma
actuala Constituție a României, din: „Declarație, oficială, de deziderate
constituționale”, care este, de fapt, în: Lege supremă a Statului, cum trebuie să fie,
atât de drept, cât și de fapt, într-un Stat de drept, democratic, autentic
Partea I-a
Atenționare: Această întreprindere de revizuire constituțională se efectuează de către anumite
persoane (care nu sunt juriști, de profesie, ci autodidacți în Drept constituțional), nu din dorința și nici
din ambiția, sau orgoliul de a arăta ce pot, ci din exasperarea și chiar disperarea constatării că, în
România și chiar în afara României, se pare că nu mai există juriști profesioniști, inclusiv la capitolul:
deontologie, în conformitate cu jurământul pe care l-au depus la încheierea studiilor lor, juridice, care
să fie și de bună credință, precum și de bună voință, în a se face, cu adevărat, dreptate, la nivel
societal. În contextul expus anterior, nu ne amintim să fi auzit un jurist profesionist, specializat în Drept
constituțional, care să-și asume misiunea de a semnala și chiar de a reclama, public, situația
dezastruoasă, din punct de vedere constituțional, la care s-a ajuns, în România, după înfăptuirea unei
revoluții sângeroase, și să ne „procopsim” doar cu o Declarație de intenții și deziderate
constituționale, adică, de fapt, cu o „cacealma” constituțională, în locul unei Constituții autentice,
adică a unei Legi supreme în Stat, pe care ar fi meritat-o, din plin, participanții autentici, la Revoluția
1
Română din decembrie 1989, și, mai ales, cei remarcați prin fapte deosebite, inclusiv prin jertfă și
respectiv suferință, dar, din nenorocire, din cauza unei mafii politico-partidice, masonizate, specific
clientelare, care a acaparat, în mod perfid, ocult și subversiv, puterea în Stat, n-au avut parte de
realizarea acestui obiectiv, fundamental, la nivel statal. În consecință, în absența altor inițiative, demne
de a fi luate în considerare, ne-am asumat, din imbolduri morale și patriotice, datoria de a acționa,
după puterile noastre, în scopul de a rezolva, în mod concret și corect, ceea ce considerăm a fi:
problema fundamentală, constituțională, a României, mai ales din dorința de a putea stopa, în acest
fel, degradarea catastrofală a Societății românești, și de a evita dezintegrarea statală, precum și
destructurarea populațională, pentru ca și urmașii noștri să poată avea parte nu doar de un trecut,
precum și, eventual, de un prezent, ci și de un viitor, autentic românesc, în Lumea în care existăm.
Titlul I: Principii statale
Articolul 1: Statul Român
(1) România este Stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a Statului este republica.
(3) România este Stat de drept, democratic, social, laic și apreciativ meritocratic, la nivel societal, în
care demnitatea omenească, respectiv drepturile şi libertăţile omenești, între care: libera
dezvoltare a personalităţii, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori civilizaționale,
deosebit de importante, la nivel societal, în concordanță cu aspirațiile tradiţionale ale
majorității Populației statale, precum și în concordanță cu idealurile Revoluţiei Române din
decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Respectarea supremației legislative a Constituției României, în raport cu celelalte legi ale
Statului Român, este obligatorie și garantată.
(5) Statul Român se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor de Stat:
națională (de tip populațional), respectiv prezidențială; executivă; legislativă; judecătorească
(de tip instituțional), în cadrul democraţiei constituţionale, prin intermediul a două tipuri
fundamentale de puteri suveraționale, și anume: Suveranitatea populațională, respectiv:
Suveranitatea instituțională.
Articolul 2: Suveranitatea
(1) Suveranitatea națională, ca putere supremă de Stat, aparţine, de drept, în mod exclusiv,
Națiunii Române, alcătuită din acei locuitori ai Statului Român, care au împlinit vârsta de 14 ani
și dispun de un act de identitate cetățenească-statală, precum și de un discernământ, specific,
de maturitate societală, constatată și certificată, oficial, de către Instituția Populației statale,
2
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
prin eliberarea unui act de identitate, dar și de maturitate societală, cu calificativul: cetățean-
statal, care conferă un număr de drepturi, respectiv impune un număr de obligații societale,
specifice, deținătorului, stabilite prin Legea Populației statale.
Suveranitatea națională este puterea supremă de Stat și se exercită prin plebiscit național, la
care participă Electoratul național, alcătuit din cetățenii-statali, și se aplică la probleme de nivel
de importanță fundamentală, respectiv la nivel de importanță principală, statală, stabilite, ca
atare, inițial, ca nivel de competență, tot prin plebiscit național, dar preliminar revizuirii
Constituției României, iar, ulterior, fiind introduse ca prevederi constituționale.
Cetățenanul-statal care a împlinit vârsta de 18 ani și care și-a format o conștiință societală,
matură și deplină, atât ca discernământ, cât și ca educație, precum și ca implicare, efectivă, la
nivel societal, apreciată, ca atare, de către Instituția evidenței Populației statale, poate solicita,
instituției menționate anterior, acordarea calității de: patriot-statal, pentru a beneficia de
anumite drepturi, respectiv de a i se impune anumite obligații, specifice acestei categorii
populaționale, considerată, la nivel constituțional, ca fiind de importanță calitativă mai mare, la
nivel societal, pentru Statul Român, decât categoria populațională cetățenească-statal, și care
categorie, în totalitatea sa, alcătuiește Electoratul național-patriotic.
Acelor persoane, din cadrul Populației statale, cărora nu li s-a eliberat un act de identitate cu
calificativul de cetățean-statal, respectiv de patriot-statal, dar care îndeplinesc și anumite
condiții de apartenență statală (stabilite prin Legea Populației statale), li se eliberează, de către
Instituția de evidență a Populației statale, un act de identitate, prin care li se conferă calitatea
de: băștinaș-statal, ca persoane care beneficiază de anumite drepturi, dar li se impun și anumite
îndatoriri societale, specifice, prin Legea Populației statale, însă de un nivel, corespunzător,
inferior, comparativ cu celelalte două categorii populaționale, menționate anterior.
Acelor persoane, din cadrul Populației statale, cărora li s-a eliberat un certificat de băștinaș-
statal, dar care sunt caracterizate de o lipsă, corespunzătoare, de discernământ societal,
precum și de o incapacitate de adaptare societală, constatate, ca atare, de către Instituția
evidenței Populației statale, li se eliberează, de către instituția menționată anterior, un act de
identitate special, de: tutelat-statal, sau, respectiv, de: tutelat-personal, în cazul în care
existența persoanei, în cauză, este responsabilizată, oficial, de către de o instituție de Stat,
abilitată în acest scop, sau, respectiv, de către un băștinaș-statal, respectiv de către un
cetățean-statal, respectiv de către un patriot-statal, abilitat în acest scop, tot de către Instituția
evidenței Populației statale.
Acelor persoane, din cadrul Populației statale, cărora nu li s-a eliberat, din motive specifice, un
act de identitate de băștinaș-statal, respectiv de cetățean-statal, respectiv de patriot-statal,
sunt considerate, oficial, ca: persoane rezidente, temporar, în regim provizoriu, în Statul
Român, până la identificarea lor, oficială, și integrarea lor temporară, într-un anumit mod, legal,
și respectiv preluarea lor, de către instituțiile abilitate, statal, în acest scop, în vederea rezolvării
3
situației existențiale, provizorii, a respectivelor persoane, în conformitate cu prevederile Legii
Populației Statale.
(7) Suveranitatea instituțională este inferioară, ca putere de Stat, în comparație cu Suveranitatea
națională, și se exercită, în mod instituțional, prin instituțiile de Stat, abilitate constituțional,
respectiv legislativ, ca puteri de Stat, specific instituționale, la nivel statal, respectiv districtual,
respectiv local, constituite prin alegerea liberă, periodică și corectă, a conducătorilor, respectiv
a membrilor componenți ai instituțiilor respective.
(8) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita Suveranitatea, în nume propriu.
Articolul 3: Teritoriul statal
(1) Teritoriul Statului Român este inalienabil, fiind organizat, sub aspect administrativ, în comune,
orașe și județe.
(2) Teritoriul Statului Român poate fi reîntregit, în timp, cu teritorii care, în trecut, au aparținut
Statului Român, dar care, prin acte de agresiune samavolnică (în aprecierea Națiunii Române, în
calitate de deținătoare, exclusivă, a Suveranității naționale), au fost dezmembrate, în mod
forțat, din teritoriul Statului Român, din acea vreme, și au fost înglobate în teritoriul altor State.
(3) Teritoriul Statului Român este reprezentat în Anexa 1 a Constituției României și face parte
integrantă din Constituție.
(4) Statul Român are, în prezent, un contencios teritorial, încă nerezolvat, complet, din punct de
vedere al Dreptului internațional, cu Statul Ucrainean, în ceea ce privește dreptul de posesiune
al Insulei Șerpilor, din Marea Neagră, precum și a spațiului maritim aferent insulei în cauză.
(5) Pe teritoriul Statului Român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine.
Articolul 4: Unitatea Națiunii Române
(1) România are ca fundament, statal, unitatea Națiunii Române și solidaritatea statală a
cetățenilor săi (numită: naționalism), respectiv solidaritatea statală a patrioților săi (numită:
patriotism), pentru a apăra și consolida Statul Român, ca Națiune comună, respectiv ca Patrie
comună.
(2) România este țara comună, a tuturor băștinașilor săi, fără deosebire de rasă, origine etnică,
limbă, religie (admisă constituțional), sex, opinie, apartenență politică (admisă constituțional),
avere sau origine socială, respectiv Națiunea comună a tuturor cetățenilor săi, respectiv Patria
comună a tuturor patrioților săi.
Articolul 5: Patrioția, cetățenia, băștinășia, rezidența
(1) Calitatea de băștinaș al Statului Român se dobândește prin naștere, în cadrul teritoriului
Statului Român, dar numai în cazul în care cel puțin unul dintre părinți este băștinaș, sau în
cazul în care, deși copilul nu s-a născut pe teritoriul Statului Român, unul dintre părinți este
4
(2)
(3)
(4)
(5)
băștinaș, sau cetățean, sau patriot, al Statului Român, iar copilul i-a fost încredințat de către o
instituție abilitată, oficial, în România, în scop tutelar, specific parental.
Calitatea de rezident al Statului Român se acordă, în mod temporar, unei persoane care, din
diferite motive (prevăzute, oficial, în cadrul Legii Populației statale), doresc sau sunt nevoite să
existe, temporar, legal, în cadrul Statului Român, sau unei persoane identificată, în cadrul
Statului Român, ca neposedând un act, oficial, de identitate statală, aferentă Statului Român,
sau altui Stat, până la rezolvarea situației existențiale a persoanei în cauză.
Calitatea de cetățean al Statului Român se poate obține de către băștinași, sau de către
nebăștinași, exclusiv pe cale meritocratică, la nivel societal, în conformitate cu prevederile Legii
Populației statale.
Calitatea de patriot al Statului Român se poate obține numai de către cetățeni al Statului
Român, exclusiv pe cale meritocratică, la nivel societal, în conformitate cu prevederile Legii
Populației statale.
Calitatea de rezident-temporar, respectiv calitatea de băștinaș, respectiv calitatea de cetățean,
respectiv calitatea de patriot, se dobândesc, se păstrează, respectiv se pot pierde, pe baza
îndeplinirii, respectiv a neîndeplinirii, unor condiții prevăzute, corespunzător, în acest scop, în
Legea Populației statale.
Articolul 6: Dreptul la identitate specifică
(1) Statul Român recunoaște și garantează, ca drept la identitate specifică, dreptul persoanelor
aparținând Etniilor conlocuitoare, statal, cu Etnia Română (în calitate de: Etnie principală,
fondatoare statal), la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, din punct
de vedere cultural, lingvistic, tradițional, cu condiția ca dreptul în cauză să nu afecteze, prin
modul în care este exercitat, dreptul similar, acordat persoanelor aparținând altor Etnii
conlocuitoare, și să nu submineze dreptul special, de care trebuie să beneficieze Etnia Română,
ca Etnie principală, fondatoare statal (care a suportat și suportă cel mai mult nu doar povara
constituirii, ci și a menținerii și respectiv a consolidării Statului Român), drept recunoscut,
apărat și promovat, în mod corespunzător, în marea majoritate a Statelor independente,
suverane, unitare și multi-etnice, care au o singură Etnie principală și fondatoare statal.
(2) Statul Român recunoaște, apreciază și stimulează corespunzător (prin Legea Populației statale),
ca Stat declarat, constituțional, ca fiind meritocratic, la nivel societal, pe de o parte, rolul
important în fondarea Statului Român, al Etniilor conlocuitoare, considerate băștinașe (adică
care s-au format pe teritoriul actualului Stat Român și au existat atunci când s-a constituit Statul
Român), și care au sprijinit constituirea Statului Român, comparativ cu Etniile băștinașe, care,
însă, nu au sprijinit constituirea Statului Român, sau chiar au subminat constituirea Statului
Român, după cum apreciază, corespunzător, și Etniile conlocuitoare, nebăștinașe (adică care s-
au format pe teritoriul actualului Stat Român, după constituirea Statului Român), dar care au
sprijinit existența și consolidarea Statului Român, comparativ cu Etniile nebăștinașe, care nu au
5
sprijinit existența și consolidarea Statului Român, sau chiar au subminat-o. În același context,
Statul Român apreciază și stimulează, în mod corespunzător, Etniile conlocuitoare care au
manifestat solidaritate și chiar loialitate față de Statul Român, sprijinind astfel Etnia Română, ca
Etnie principală și fondatoare statal, în efortul său de a apăra, de a menține și de a consolida
Statul Român.
(3) Măsurile de protecție luate de Statul Român pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea
identității persoanelor aparținând Etniilor conlocuitoare trebuie să fie conforme cu principiile
de egalitate, dar și de apreciere meritocratică, la nivel societal, pentru a nu se realiza
discriminări (în alt mod, decât pe cale meritocratică, definită la nivel constituțional), în raport cu
celelalte Etnii conlocuitoare.
(4) Statul Român, ca Stat laic, nu admite predarea, ca obiect de studiu, a religiilor, în învățământul
public (ci doar ca fenomen societal, istoric, specific, în cadrul unei discipline de istorie a
religiilor), nu favorizează comunitățile religioase și nu admite practicarea, pe teritoriul Statului
Român, decât a religiilor care, din punct de vedere ideologic, specific religios, nu sunt false și
subversive, la nivel ființial (de exemplu: promovând înrobirea sau aservirea ființială, prin botez,
la naștere, precum și prin alte ritualuri, specific religioase, față de anumite persoane intitulate:
„Dumnezeu”, sau în alt mod, fără a cunoaște, deplin, cine și ce fel de persoane sunt acestea), și
nici prozelitismul religios, în favoarea racolării, prin înșelăciune, de practicanți ai religiilor
respective.
(5) Statul Român nu sprijină și nici nu favorizează constituirea, organizațională, a unor comunități
de deviaționiști sexuali (pe care îi consideră ca fiind persoane anormale, grav bolnave, din punct
de vedere sexual și psihic, care trebuie să fie tratate, în mod corespunzător, pentru a reveni la
starea de oameni normali). În contextul expus anterior, Statul Român interzice căsătoria, pe
teritoriul Statului Român, precum și recunoașterea, oficială, a unor familii întemeiate de către
persoane de același sex, cât și, mai ales, a adopției de copii de către cupluri de deviaționiști
sexuali, inclusiv pentru a proteja copiii în cauză, de pericolul de a fi transformați, ei înșiși, în
timp, în deviaționiști sexuali, de către cei care vor să-i adopte.
Articolul 7: Românii din străinătate
(1) Statul Român sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează
pentru păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și
tradiționale, cu respectarea legislației Statului ai cărui cetățeni sunt.
(2) Statul Român sprijină, în mod deosebit, comunitățile românești, organizate, din alte State, și,
mai ales, a comunităților românești din cadrul Statelor vecine României, în scopul apărării și
susținerii existenței lor, precum și a afirmării, depline, a identității lor specifice, inclusiv ca o
importantă punte de legătură și colaborare, interstatală, cu Statele respective.
6
Articolul 8: Pluralismul politic și organizațiile politice
(1) Pluralismul politic constituie, în societatea românească, atât o condiție, cât și o garanție a
democrației constituționale.
(2) Pluralismul politic contribuie la definirea, respectiv la exprimarea, organizată, a voinței politice
a membrilor Populației, respectând Suveranitatea națională, Constituția și legislația statală,
integritatea teritorială, ordinea de drept a Statului Român și principiile democrației.
(3) Pluralismul politic își desfășoară activitatea prin intermediul organizațiilor de tip asociativ, civic,
respectiv de tip partidic, care își definesc, statutar, voința de a realiza, în mod organizat,
activități politice, în concordanță cu prevederile constituționale, respectiv legale, specifice
Statului Român.
Articolul 9: Organizațiile profesionale
Organizațiile profesionale pot fi de tip sindicate, respectiv patronate, respectiv de alt tip, în
conformitate cu prevederile constituționale, respectiv legislative, ale Statului Român,
contribuind la apărarea drepturilor, respectiv la promovarea intereselor, specifice, ale
membrilor lor.
Articolul 10: Relații internaționale
(1) Statul Român întreține și dezvoltă relații de colaborare, interstatale, precum și cu organizații
internaționale, pe baze reciproc avantajoase și respect statal, reciproc, cu Statele care, la rândul
lor, doresc dezvoltarea unor astfel de relații, dar, mai ales, cu Statele învecinate, precum și cu
Statele în care există și se manifestă, în mod specific, comunități românești, organizate.
(2) România poate fi membră a unor organizații internaționale, constituite în mod democratic, pe
bază de respect reciproc, precum și de colaborare reciproc avantajoasă.
Articolul 11: Dreptul internațional și Dreptul intern
(1) Statul Român se angajează să respecte și să aplice, cu bună-credință, angajamentele asumate
care îi revin din tratatele la care este parte, cu condiția ca și celelalte State semnatare, ale
respectivelor tratate, să procedeze la fel.
(2) Tratatele internaționale, ratificate de către Statul Român, fac parte din legislația internă, a
Statului Român.
(3) În cazul în care un tratat, la care România dorește să devină parte, cuprinde dispoziţii contrare
Constituţiei României, semnarea, respectiv ratificarea tratatului în cauză pot avea loc numai
dacă Națiunea Română hotărăște, prin plebiscit, revizuirea, corespunzătoare, a Constituţiei
României.
7
Articolul 12: Simboluri naționale
(1) Drapelul României este pentacolor, culorile fiind așezate vertical, în ordinea următoare,
începând de la lance: maro, roșu, galben, albastru, alb.
(2) Ziua națională a României este 1 decembrie, iar zile de importanță națională sunt: 24 ianuarie, 9
mai, 21 decembrie.
(3) Imnul național al României este „Pe-al nostru steag e scris unire”.
(4) Stema României și sigiliul Statului Român sunt reprezentate în Anexa 2, respectiv în Anexa 3,
care fac parte integrantă din Constituția României și se realizează prin asocierea,
corespunzătoare, a unor simboluri heraldice, exclusiv benefice, din punct de vedere ezoteric,
pentru Statul Român, precum și prin asocierea unor simboluri specific tradiționale, selectate, în
mod adecvat, pentru a fi reprezentative, dar și exclusiv benefice, din punct de vedere ezoteric,
pentru provinciile istorice care au existat și s-au asociat, la constituirea Statului Român.
Articolul 13: Limba oficială
În Statul Român, limba oficială, la nivel statal, este limba română.
Articolul 14: Capitala
Capitala Statului Român se stabilește prin plebiscit național, urmând a fi desemnată și
menționată, la nivel constituțional, după efectuarea respectivului plebiscit național.
(Va urma)
Lorin Fortuna
Coordonator al Grupului Constituțional „Timișoara”