Să îşi scrie suferinţa.
Eu sunt omul care râde cu chipul,
Dar plânge cu sufletul.
Eu sunt omul
Ce nu mai crede în dragoste.
Eu sunt omul suferinţei,
Iar suferinţa mi-e pereche.
Eu sunt omul învăţat
Să lupte cu boala şi cu moartea.
Eu sunt omul
Ce nu mai crede în minuni.
Eu sunt omul dezamăgirii,
A loviturilor şi trădărilor.
Eu sunt omul
Viselor ruinate.
Eu sunt omul nefericirii,
A tristeţii ce mă cuprinde.
Eu sunt omul singurătăţii,
Cel care nu mai crede
În sufletul pereche.
Eu sunt omul
Care nu mai are răbdare.
Eu sunt omul
Care nu mai aşteaptă
Ceva ce nu există.
Eu sunt omul dreptăţii,
Ce nu suportă minciuna.
Eu sunt omul
Ce nu mai crede
În nimic.
Ce nu suportă minciuna.
Eu sunt omul
Ce nu mai crede
În nimic.
Eu sunt omul...
Paul Szasz Sebeş- septembrie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu