STATUL DEMOCRATIC--MERITOCRATIC--REPUBLICAN--PRINCIPATORIAL

Cartelul Organizational
"Timisoara – Avangarda Altruista si
Inteleapta a Romaniei''
Grupul Constitutional ”Timisoara”
Sediu: Timisoara, str. Salciei, nr.2, sc.C, ap.2
E-mail: forum.constitutional.timisoara@gmail.com
Blog: www.lorin-fortuna.ro
Nr. 2/03.02.2016
44/4/25-cel4a
STATUL DEMOCRATIC--MERITOCRATIC--REPUBLICAN--PRINCIPATORIAL
(lucrare nefinalizata, difuzata pentru luare la cunostinta si dezbatere publica,
in vederea elaborarii variantei finale)
1. Definirea Statului Democratic
Statul Democratic (St-Dem) este: Statul in care organele de conducere la nivel: statal,
respectiv la nivel: districtual, respectiv la nivel: localitational, se aleg in cadrul unor alegeri
libere si corecte (numite: alegeri electorale, de catre persoanele cu drept de vot (numite:
alegatori), din cadrul acelui Stat, care alcatuiesc, impreuna, o Categorie populationala,
numita: Electorat, care, in functie de tipul de alegeri electorale (exemplu: la nivel: statal,
respectiv la nivel: districtual, respectiv la nivel: localitational), prevazute a se organiza in
acel Stat, se diferentiaza in: Electorat statal, respectiv: Electorat districtual, respectiv:
Electorat localitational.
Referitor la relatia dintre Electoratele de niveluri diferite, se precizeaza ca: Electoratul
statal (ca: multime de alegatori) include (ca: submultimi de alegatori) Electoratele aferente
districtelor, de acelasi nivel ierarhic (in cazul in care exista mai multe tipuri de districte de
nivele ierarhice diferite, componente al respectivului Stat, exemple: provincie; regiune;
judet; raion; sector, s.a), iar Electoratul districtual (ca: multime de alegatori) include (ca:
submultimi de alegatori) eventualele Electorate de nivel districtual imediat inferior, si tot
asa (daca este cazul), pina la districtul de nivelul districtual cel mai mic, care (ca: multime de
alegatori) include (ca: submultimi de alegatori) Electoratele localitationale aferente
localitatilor incluse, teritorial, in cadrul respectivului district teritorial.
Deoarece: Populatia statala, respectiv: Populatia districtuala, respectiv: Populatia
1
localitationala sunt permanent fluctuante, atit ca numar, cat si ca situatie personala
(exemple: conferirea dreptului de a alege, in cadrul alegerilor electorale, adica dreptul de a
fi: elector, prin implinirea virstei de majorat, respectiv: restringerea unor drepturi, intre care
si dreptul de a alege, datorita degradarii fiintial-superioare, in mod specific maladiv-psihic,
respectiv: datorita aplicarii unei pedepse justitiare, privative de dreptul de a alege), intr-un
St-Dem trebuie sa existe o institutie de Stat al carei rol sa fie acela de a consemna
schimbarile, de tip specific electoral, survenite, in timp, in evolutia-existentiala a membrilor
componenti ai Electoratului statal, respectiv ai Electoratelor districtuale, respectiv ai
Electoratelor localitationale, precum si de a efectua, in mod periodic, precum si, in functie
de caz (exemplu: in contextul in care se organizeaza alegeri electorale, anticipate, in cadrul
unor districte, respectiv in cadrul unor localitati, respectiv doar in cadrul unor circumscriptii
electorale), de a se realiza: actualizarea evidentei Electoratelor aferente tipurilor de alegeri
electorale care urmeaza a se desfasura, in regimul periodic-electoral-ordinar (legalizat ca
atare), sau in regimul electoral-extraordinar, prilejuit de organizarea Referendumului statal,
respectiv a Referendumului districtual, respectiv a Referendumului localitational, sau de
organizare a unor alegeri electorale anticipate.
In Romania, institutia oficiala care include, in atributiile sale, obligatia de a actualiza,
periodic, situatia personal-electorala a membrilor componenti ai Electoratului statal,
respectiv ai Electoratului districtual, respectiv ai Electoratului localitational, este institutia
numita: Autoritatea Electorala Permanenta.
2. Tipuri de clasificari utilizate in cadrul ideologiei Statului Democratic (St-Dem)
In ideologia aferenta St-Dem, in functie de criteriul de clasificare luat in considerare, se
utilizeaza mai multe tipuri de clasificari si anume:
- in functie de: tipul cantitativ al democratiei utilizate:
- St-Dem bazate pe democratie de tip: participativ, in care: hotaririle apreciate
ca fiind deosebit de importante, la nivel: statal, respectiv la nivel: districtual,
respectiv la nivel: localitational, se adopta prin Referendum la nivelul aferent
(exemplu: in Statul: Elvetia);
- St-Dem bazate pe democratie de tip: reprezentativ, in care doar: hotaririle
apreciate ca fiind de foarte mare importanta, la nivel: statal, respectiv la nivel:
districtual, respectiv la nivel: localitational, se adopta, prin Referendum, la
nivelul aferent, pe cand celelalte tipuri de hotariri se adopta (in functie de caz)
de catre: organele conducatoare, alese la nivel de membri componenti,
respectiv de catre: conducatorii alesi, in cadrul alegerilor electorale, la nivelul:
aferent (exemplu: din nenorocire, chiar in Statul: Romania- situatie care ne-a
"handicapat" Statul, la nivel constitutional, cu consecinte dezastruoase la nivel
2
societal, datorate ticalosiei si mafiotismului politruc la care s-au pretat, pentru
a se imbogati rapid, chiar si cu orice pret, multi dintre reprezentantii si
conducatorii alesi electoral, in perioada post-revolutionara!);
- in functie de: tipul calitativ al democratiei utilizate:
- St-Dem bazate pe democratie egalitara (de tip: 1 elector=1 vot);
- St-Dem bazate pe democratie cenzitara (de tip: 1 elector= n voturi, cu
n>sau=1);
- in functie de: tipul de cenzitare utilizat:
- St-Dem bazate pe: democratie cenzitara specific-plutocratica (adica: pe averea
detinuta de: elector, la nivel individual);
- St-Dem bazate pe: democratie cenzitara specific aristocrativ-nobiliara,
recunoscuta, ca atare, la nivel oficial (exemplu: in cadrul Statului monarhistconstitutional
englez, Parlamentul este alcatuit din 2 Camere: Camera Lorzilor
- pentru care pot candida, in alegerile electorale aferente, numai candidati
care detin un titlu nobiliar, recunoscut oficial, ca atare, respectiv: Camera
Comunelor- pentru care pot candida persoane care nu detin un titlu nobilar,
recunoscut oficial.
- St-Dem bazate pe: democratie cenzitara specific-meritocratica (adica:
patriotica, morala, civica, politica, precum si de alte tipuri, caracteristiccolective),
la nivel social si, mai ales, la nivel societal;
- in functie de: modul in care sunt alesi, sau desemnati (in functie de caz) anumiti
conducatori ai Statului:
- St-Dem autentice - in care: toti conducatorii institutiilor de exercitare a Puterii
in Stat, la nivel: statal, respectiv: toti membrii componenti ai organelor
institutionale de exercitare a Puterii in Stat, la nivel: statal, respectiv la nivel:
districtual, respectiv la nivel: localitational, sunt alesi, numai in mod: direct;
- St-Dem neautentice – in care nu sunt respectate toate conditiile enuntate la
punctul anterior, in sensul ca anumiti conducatori de institutii de exercitare a
Puterii in Stat nu sunt alesi, exclusiv, in mod direct, de catre Electoratul
aferent, ci (in functie de caz) sunt alesi in mod: indirect, adica: nu sunt alesi
direct de catre Electoratul aferent, ci de catre membrii componenti ai unui
organ institutional de exercitare a unui tip de Putere in Stat (exemple in
Romania: Presedintii celor 2 Camere ale Parlamentului, respectiv: Presedintele
Parlamentului, respectiv: Avocatul Poporului, respectiv: viceprimarii
localitationli, care, insa, la rindul lor, au fost alesi, in prealabil, de catre
Electoratul aferent, ca: membri componenti ai aceluiasi organ de Putere);
- St-Dem in care Conducatorul Suprem (Cond-Sup), care detine si exercita, la
nivel statal-suprem, in functie de caz: Puterea Suprema (Puter-Sup) in Stat,
3
sau: Suveranitatea statala (daca St-Dem este si: Stat Suveran), este desemnat
pentru o durata temporala nelimitata, in principiu, decat de detinerea
capacitatii sale de a exercita, in mod deplin, respectiva functie suprema de
conducere (exemple: Monarh- in cazul monarhiei dinastice, constitutionale,
respectiv: Principe- ales pe o durata nedeterminata, in cadrul unui Principat
nedinastic, constitutional);
- in functie de: institutia sau conducatorul care detine si exercita, in mod deplin,
Puter-Sup in Stat:
- St-Dem Presedintial (in care Puter-Sup, in Stat, este detinuta si exercitata,
deplin, de catre: Presedintele statal;
- St-Dem Guvernatorial (in care Puter-Sup, in Stat, este detinuta si exercitata,
deplin, de catre: Guvernul statal);
- St-Dem Monarhist (in care Puter-Sup, in Stat, este detinuta si exercitata, deplin,
de catre: Monarhul statal);
- St-Dem Principatorial (in care Puter-Sup, in Stat, este detinuta si exercitata,
deplin, de catre: Principele statal);
- in functie de modul in care este respectat: Principiul Separarii si Echilibrului
Puterilor principale in Stat (stabilite, ca atare, la nivel constitutional), care, in
cadrul Constitutiei actuale a Romaniei sunt enuntate a fi: Puterea Legislativa
(alcatuita din: Parlament, Consilii Districtual-Judetene si Consilii Localitationale),
respectiv: Puterea Executiva ( alcatuita din: Guvern statal, respectiv: partea
executiva a Consiliilor Districtual-Judetene, respectiv: partea executiva a Consiliilor
Localitationale si Primarii Localitationale) si Puterea Judecatoreasca (alcatuita din:
Judecatorii Localitationale, respectiv:Tribunale Districtual-Judetene, respectiv:
Curti de Apel Districtual-Regionale si respectiv: Inalta Curte de Casatie si Justitie):
- St-Dem cu separarea si echilibrarea totala a principalelor Puteri in Stat
(definite ca atare, la nivel constitutional), in cadrul caror Puteri nu sunt
acceptate imixtiuni ale unei Puteri principale in cadrul altei/altor Puteri
principale in Stat;
- St-Dem cu separarea partiala a principalelor Puteri in Stat, in cadrul caror
Puteri sunt acceptate (chiar la nivel constitutional) imixtiuni ale unei Puteri
principale in Stat, in cadrul altei/altor Puteri principale, in Stat, cu consecinte
deosebit de grave (cum, din nenorocire, este si cazul: Romaniei, Stat in care,
datorita acestui fapt: Justitia juridica a degenerat, in mare parte, mai ales la
nivelul judecarii marilor infractiuni legislative, in pseudo-Justitie, dirijata
politic, de politruci-mafioti, infiltrati in cadrul Puterii Executive, cu
complicitatea unor juristi-mafioti , infiltrati in cadrul Puterii Legislative,
respectiv: in cadrul Puterii Judecatoresti (exemple de imixtiuni: membrii
4
Guvernului pot fi si parlamentari; respectiv: viceprimarii pot fi si Consilieri
Localitationali; respectiv: Presedintii si Vicepresedintii de Consilii
Judetene conduc si activitatea executiva a partii executive a Consiliilor
Judetene; respectiv: magistratii pot fi, din punct de vedere legal, si membri ai
unor organizatii masonice s.a);
- in functie de activitatea practicata, in mod ocult si subversiv, de catre grupari de
interese subversive, in scopul, opresarii, si chiar represarii si distrugerii, prin jefuire
sistematica, practicata chiar prin intermediul unor conducatori mafioti si inalttradatori,
precum si prin intermediul unor institutii de ordine, aparare, protectie
informativa si transmisiuni speciale transformate in agenturi aflate sub influenta
unor puteri externe, de tip subversiv-religios, subversiv masonic, subversiv
-corporatist, dar mai ales subversiv si distructiv-imperialist, care au actionat si mai
actioneaza, inclusiv in prezent, la nivel intern, prin intermediul unor: "cozi de topor"
autohtone, care vizeaza, in cadrul asa numitei:"noua ordine mondiala", inclusiv
dezmembrarea statala a Romaniei, precum si destucturarea Etniei Romane, ca Etnie
principala, fondatoare statal:
- St-Dem de drept, care este nesubversiv, neopresiv si nedistructiv, insusi
asupra sa;
- St-Dem de nedrept, care este subversiv, opresiv si distructiv, insusi asupra sa
(exemplu: Statul Romania, care a degenerat si este, inclusiv in prezent, un Stat
degenerat, care, prin reprezentantii sai oficiali, se pretinde si se declara a fi un:
St-Dem de drept, dar care, in realitate, este, de fapt, un: Stat de nedrept, de tip
subversiv, masonizat si mafiotizat, dar si opresiv asupra propriei Populatii
statale, adica un: Stat "capturat", la nivelul principalelor institutii de Stat, in
mod agentural-acoperit si jandarmeresc-abuziv, datorita unei legislatii in mare
parte nelegitime si chiar neconstitutionale (exemple: influenta determinanta a
partidelor politice subversiv-masonizate si mafiotizate, precum si a unor
institutii oficiale de justitie, de ordine, de paza, de protectie informativa si de
transmisiuni speciale, degenerate in agenturi subversive, opresive si chiar
agresive si represive asupra reprezentantilor Societatii civile, in special, precum
si impotriva Categoriilor populationale care nu sunt arondate, in mod specific
clientelar, respectivelor categorii de conducatori, precum si executantilor
obedienti acestora, in calitate de actionari in scopul mentinerii, la detinerea si
exercitarea determinanta a controlului organelor de Putere al Statului, astfel
incat Puterea in Stat sa fie exercitata, cu prioritate, in folosul prioritar al
structurilor subversiv-institutionale, enuntate anterior, precum si in folosul unor
State imperialiste, unor Corporatii internationale, unor Organizatii masonice
internationale, unor intreprinderi internationale, unor banci internationale s.a);
5
- precum si: alte tipuri de clasificari, in functie de caz (exemple: daca St-Dem mai
este si: Suveran; Independent; Unitar; Federal; Indivizibil; National; Social; Laic s.a).
3. Statul Democratic-Meritocratic
Statul Democratic Meritocratic (St-Dem-Merit) se deosebeste de Statul Democratic
ordinar (St-Dem-Ord) prin 2 conditii, fundamentale, impuse, una alegatorilor si cealalta
candidatilor la alegeri.
Conditia impusa alegatorilor este aceea ca alegatorii care compun Electoratul nu sunt
considerati, la nivel oficial, ca fiind egali, intre ei, ca: valoare electorala, ci sunt considerati a
fi diferentiati, la alegerile electorale, prin valoarea electorala pe care o au la data in care se
desfasoara respectivele alegeri electorale, la care participa in calitate de: electori.
Valoarea electorala a unui elector se impune, inclusiv ca un: parametru de apreciere
calitativa a alegerilor electorale (deci si a tipului de democratie), pentru a motiva, sau chiar
a justifica (in functie de caz) multiplele deficiente manifestate in practica electorala, in
cazul, aproape general, ca utilizare, in care: democratismul electoral ordinar (utilizat in
marea majoritate a St-Dem) se defineste prin: egalitarism electoral (in sensul ca: 1 elector =
1 vot), precum si la analiza si compararea, intre ele, a diferitelor sisteme electorale, inclusiv
pentru a explica si anumite deficiente, manifestate in cadrul alegerilor electorale,
referitoare, pe de o parte, la calitatea alesilor, iar pe de alta parte, referitoare la calitatea
alegatorilor.
Pentru orice persoana normala, din punct de vedere intelectual, introducerea si
mentinerea in sistemul electoral a egalitarismul electoral, referitor la aplicarea sistemului
de vot democratic-ordinar (adica: 1 elector= 1 vot), constituie (in functie de caz) nu doar o
prostie, ci o imbecilitate, sau chiar o idiotenie, care, daca exista, trebuie corectata, cat mai
urgent, printr-o informare adecvata a Electoratului (mai ales referitoare la consecintele,
catastrofale, asupra evolutiei, la nivel societal, a Statului in cauza, consecinte care, din
nenorocire, caracterizeaza inclusiv Statul Romania), iar daca persista o durata temporala
mai indelungata trebuie inlaturate printr-o forma de protest violenta (adica prin: lovitura
de Stat; revolta; rascoala; sau chiar revolutie, in functie de caz).
Pentru a se intelege corect si, mai ales, deplin, cele afirmate anterior, se poate
compara, situatia electorala in cauza, cu remunerarea salariatilor unei intreprinderi, in care
s-ar ajunge sa se renunte la remunerarea meritocratica (in functie de importanta aportului
activitational al fiecarei categorii salariate, din intreprindere, de la conducatori, la
executanti, respectiv la personalul de intretinere, curatenie si paza), in favoarea remunerarii
egalitariste, potrivit sintagmei populiste: "de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa
nevoi", in care o familie care n-a reusit si nici nu este preocupata sa-si asigure, in cadrul sau,
existenta unor reprezentanti de valoare intelectuala, respectiv profesionala, ridicata (pentru
6
a-si ridica si consolida pozitia, la nivel social si mai ales la nivel societal), sa incerce sa
compenseze acest handicap prin a procrea multi copii si a-si spori, astfel, veniturile, mai ales
din alocatiile pentru copii, fara sa aiba in vedere si complicatiile si dezavantajele familiale
care pot apare, in timp, prin recurgerea, exagerata, la practicarea acestor metode de
sporire a veniturilor familiale, specific cantitative, in detrimentul practicarii unor metode
specific calitative.
Utilizarea sistemului de vot democratic-ordinar poate degrada, din punct de vedere
calitativ, pina la compromitere, valoarea electorala a alegerilor (cum, din nenorocire, se
intimpla si in Romania, precum si in Republica Moldova), din mai multe cauze, care au,
insa, in comun, faptul ca valoarea electorala, depinde, in mod determinant, nu de Categoria
electorilor autentic-elitisti, din punct de vedere moral si intelectual, ci de Categoria
electorilor-ordinari si mai precis de Categoria electorilor, specific clientelari, aferenti
partidelor politice ocult-masonizate, subversiv si acoperit-agenturate precum si, mai ales,
mafiotizate, respectiv si din Categoria "prostilor-electorali", alcatuita din electori usor
manipulabili, prin demagogie, prin religii subversive, precum si prin "pomeni-elecorale".
Protejarea de efectele degradante la care este supusa valoarea unor alegeri
electorale, de catre prestatia electorala a unor electori din Categoriile degradate-moral,
respectiv inapoiate-intelectual, enuntate anterior, nu se poate realiza decat prin
meritocratizare, specific electorala, efectuata prin conferirea dreptului la votul multiplu,
acordat electorilor meritocratici, la nivel moral si activitational, caracteristic la nivel social
si, mai ales, la nivel societal, precum si dovedibil prin fapte verificabile, prin acte specifice,
corespunzatoare, emise si conferite oficial, electorilor beneficiari, selectati conform unor
criterii de selectie stabilite si aplicate, oficial, prin legislatia electorala, de catre o institutie
oficiala, abilitata in acest scop, care, in Romania, este: Autoritatea Permanenta pentru
Evidenta Electoratului.
Un exemplu de mod de aplicare a dreptului caracteristic meritocratic si specific
electoral, ar putea consta in clasificarea electorilor apreciati, oficial, ca fiind meritocraticielectoral,
in cadrul a 10 categorii electoriale, departajate, ca voturi-meritocratice acordate,
din 10, in 10 (de la: 10 voturi-meritocratice, pina la: 100 voturi-meritocratice), acordate (in
functie de caz) electorilor meritocratici, comparativ cu 1 vot, acordat electorilor ordinari
(nemeritocratici).
Introducerea votului-meritocratic, pe linga ameliorarea corespunzatoare a calitatiielectorale,
ar constitui si un imbold cu efecte deosebit de benefice asupra electorilor de a
evolua, in mod constient si adecvat motivat, in scopul sporirii, pe aceasta cale, specific
electorala, a prestigiului lor, la nivel social, respectiv la nivel societal, ca o valoare
caracteristic sociala, respectiv societala (in functie de caz), adaugata valorii lor personale.
7
4. Statul Democratic-Meritocratic-Republican
Desi specificul Statului-Democratic-Meritocratic (St-Dem-Merit) pot fi aplicate, in mod
corespunzator adaptat si in cazul St-Dem-Monarhist, dat fiind ca Statul Romania este
prevazut, la nivel constitutional: Stat republican, iar optiunea republicana este declarata,
tot la nivel constitutional, a fi nerevizuibila, in cadrul unei posibile revizuiri constitutionale
(caz in care schimbarea optiunii republicane nu se poate efectua prin revizuire
constitutionala, ci doar prin modificare constitutionala, ce poate fi efectuata prin conditii
considerabil mai restrictive, comparativ cu revizuirea), aceasta lucrare se va referi, in
continuare, exclusiv la Statul Democratic-Meritocratic-Republican (St-Dem-Merit-Rep).
St-Dem-Merit-Rep este un St-Dem-Merit in care tipul de Stat este caracteristic
republican, adica: Cond-Sup al Statului este Presedintele statal, ales de catre Electoratul
statal, in cadrul alegerilor electorale presedintiale (numite in Constitutia Romaniei, in mod
impropriu: Prezidentiale).
In contextul celor expuse anterior, semnalam ca Statul Romania este un soi de St-Dem,
de tip: surogat (definit popular prin apelativul: "struto-camila", in care Conducatorul
principal, ca institutie, este: Parlamentul, dar ca persoana este: Presedintele statal, care
este ales, in mod direct, de catre Electoratul statal, in timp ce Presedintele Parlamentului
(care este si : Presedinte al Senatului Parlamentului), este ales in mod indirect, de catre
membrii componenti (parlamentari) ai celor 2 Camere, componente ale Parlamentului,
context care situeaza si reduce, de fapt, legitimitatea Parlamentului, ca importanta, sub
legitimitatea Presedintelui statal.
5. Statul Democratic-Republican-Principatorial (St-Dem-Rep-Princip)
St-Dem-Rep-Princip este un Stat-Dem--Rep, in care Presedintele, ca si Conducator
statal, este inlocuit cu: Principele.
Diferenta intre un St-Dem-Rep-Presedintial (St-Dem-Rep-Presed) si un St-Dem-Rep-
Princip consta, pe de o parte, in faptul ca Presedintele statal este ales, de catre Electoratulstatal,
pe o durata temporala de exercitare a mandatului presedintial mult mai redusa (de
regula: 4-5 ani), dupa care poate fi reales pentru unul sau mai multe (de regula: 2-3
mandate, consecutive sau nu, in timp ce Principele, de regula, este ales pe o durata
temporala neprecizata si, in principiu nelimitata, decat de incetarea existentei sale, de
demisia sa, de diminuarea capacitatii sale de a conduce, pina la impunerea solutiei de a fi
inlocuit, sau de producerea unui eveniment nefiresc, care poate fi si nelegal, precum:
organizarea unei complot de tip: "lovitura de Stat" (ca in cazul inlaturarii de la exercitarea
functiei de Principe, de catre Alexandru Ioan Cuza), declansarea unei revolte, a unei
rascoale, a unei revolutii, sau a altui eveniment, avind ca scop inclusiv schimbarea
8
Principelui.
In contextul expus anterior, semnalam ca in cadrul Istoriei Romaniei, precum si a
Statelor ascendente-contributoare constituirii Statului Romania (Valahia; Moldova;
Transilvania, exista o traditie consacrata a Statului de tip: Principat (nedemocratic insa), in
sensul in care este definit acest tip de Stat (asociat, insa, cu democratia), in actualitate.
Astfel cele 3 State, mentionate anterior, ca fiind ascendent-contributoare la
constituirea Statului numit: Romania (Romainie-in previziunea lui Nostradamus), la 27 Mai
1600, cu capitala la Alba Iulia, de catre Mihai Patrascu-Viteazul: Valahia, Moldova si
Transilvania, erau: Principate nedemocratice, conduse de catre Principi, pentru care, in
limba romana, s-a utilizat denumirea: /Domnitor/Domn, dar care, in relatii cu alte State
europene, erau numiti: Principi (exemplu: Mihai Patrascu-Viteazul, de catre imparatul
Rudolf al 2-lea, de Habsburg, al Sfintului Imperiu Roman.
Tot in acelasi context, mai semnalam ca: Statele: Valahia si Moldova erau numite si:
"Principatele Romane", inainte de constituirea Statului Romania, la 24 Ianuarie 1859.
Pe de alta parte, semnalam ca o alta diferenta, determinanta, intre St-Dem-Rep-
Presed si St-Dem-Rep-Pricip, consta, de regula, in diferenta de Putere de conducere,
considerabil, mai mare, atribuita Principelui, intr-un St-Dem-Rep-Princip, comparativ cu cea
atribuita Presedintelui, intr-un St-Dem-Rep-Presed.
Referitor la St-Dem-Rep-Presed, comparativ cu St-Dem-Rep-Princip, trebuie semnalat
si marele dezavantaj pe care il reprezinta implicarea in ecuatia Puterilor principale, statale,
a Parlamentului, care, cel putin in Romania, dintr- o institutie conceputa si menita, initial, a
avea un rol de prestator de servicii de legislatie, la nivel statal (indeplinita, actualmente si
de Consiliul Legislativ Roman), la solicitarea, dar si sub coordonarea si controlul institutiilor
principale de exercitare a Puterii in Stat: Puterea Executiva (Guvernul), Puterea Justitiara
(Magistratura) si, mai ales, Puterea Coordonatoare si Garanta (Presedintia), s-a
"metamorfozat", in institutie de tip: "struto-camila", legislativ-executiva, din motive
specific- clientelare ale partidelor politice, de tip subversiv, care au dorit si doresc, in
continuare, sa dirijeze si sa controleze, ele, activitatea de legislatie, la nivel statal, in folosul
lor clientelar- politic, precum si de alte tipuri, pentru a beneficia, astfel, de voturile unei
clientele politice, aferente, cat mai de numeroase.
De regula, in cadrul St-Dem-Rep-Princip, Parlamentul nu are un rol executiv, ci doar un
rol legislativ, partea executiva constituind obiectul activitatii celorlalte institutii principale
de putere, iar daca regula, in cauza, este incalcata, contributia Parlamentului poate deveni
atit nociva (prin tergiversarea activitatii de legislare, respectiv prin subversiunea activitatii
de control si a pervertirii activitatii de executie), incat sa rezulte un Parlament ocultmasonizat,
capabil de inalta-tradare, politrucizat pina la mafiotizare, precum si agenturizat,
subversiv-acoperit, la nivel majoritar, pina la performanta de a adopta, prin vot majoritar,
la ordin, hotariri ocultat sau evident subversive, opresive, represive si chiar distructive
9
pentru marea majoritate a Populatiei, supusa si unei destructurari etnice, accelerate,
respectiv chiar pentru Statul Romania, aflat, inclusiv in prezent, in mare pericol de
dezmembrare statala.
Apreciez ca intr-o astfel de institutie s-a transformat si Parlamentul post-revolutionar
al Romaniei, respectiv Parlamentul Republicii Modova, dupa cum tot un astfel de Parlament
a fost si Parlamentul care a boicotat consolidarea Statului Romania, la putina vreme dupa
constituire, subminind si chiar blocand reformele initiate de Principele Alexandru Ioan Cuza,
precum si organizand lovitura de Stat prin care Principele reformator A.I.Cuza a fost inlocuit
cu Carol I de Hohenzolern-Siegmaringen, care prin viclenie si perfidie, cu complicitatea
politrucilor oligarhi-plutocratici si masonizati care l-au inlaturat pe A.I.Cuza, a transformat
Statul Principatorial in Stat Monarhist-Dinastic, instalind la exercitarea Puterii Suveran-
Monarhiste, in Romania, dinastia germana: Hohenzolern-Siegmaringen, masonizata, inalttradatoare
si mafiotizata, care (cu exceptia reginei Maria, de origine engleza) a avut un rol
covirsitor in batjocorirea, in loc de cinstirea, ostasilor care au castigat, pe campul de batalie,
independenta Romaniei, in inabusirea, in singe, a Rascoalei din 1907, in reprimarea, in
singe, a grevei muncitoresti din 1933, in asasinare, prin martiraj, a lui Mihai Eminescu si a
lui Corneliu Zelea Codreanu, in inalta-tradare a lui Ion Antonescu (soldata cu capitularea
neconditionata a Romaniei, in cel de al 2-lea Razboi Mondial, cu consecintele care au
urmat), in tergiversarea, timp de 2 ani, a intrarii Romaniei in Primul Razboi Mondial, in
dezmembrarea teritoriala a Transilvaniei, Basarabiei si Bucovinei si Dobrogei s.a.
6. Efectul deosebit de benefic pe care il poate avea in revenirea, cat mai grabnica, a
Romaniei din dezastrul societal in care a fost adusa, in mod deliberat, de o Categorie
politico-partidica degradata moral si profesional (prin masonizare, mafiotizare, agenturaresubversiva
si, mai ales, inalta-tradare), prin transformarea actualului pseudo-Stat-
Democratic-Republican-Parlamentar si semi-Presedintial (dar si: pseudo-Suveran-National-
Independent-Indivizibil-de drept-social), care a ajuns sa fie, de fapt, Romania, intr-un
autentic Stat-Democratic-Meritocratic-Republican-Principatorial (dar si : Suveran-National-
Independent-Indivizibil-de drept-social-laic-civilizat), cum ar trebui sa fie, nu numai de
drept, ci si de fapt: Romania.
Propunem instituirea, in Romania, a St-Dem-Mer-Rep-Princip, in locul actualului
pseudo-St-Dem-Rep-Parlament-semiPresed, deoarece apreciem ca in situatia, aproape
disperat de dezastruoasa in care se afla, in prezent, Statul Romania, in conditiile in care
agresiunile imperialiste, masonice, corporatiste, religioase, agenturale si mafiote (grupate
in asa numita: "inalta coruptie", continua, iar inalta-tradare, ca raspuns si forma de
complicitate a politrucilor, agentilor, clericilor-religiosi, etnicilor-iredentisti, deviationistilorsexuali
si altor categorii subversive, grupate in categoria populationala, numita popular:
10
"cozi de topor"), continua, de asemenea, acest mod de organizare statala, pe care il
propunem, este poate singurul mod, specific democratic, de a rezolva, in mod eficient si
benefic, situatia dezastruoasa, expusa anterior, in folosul marii majoritati a Populatiei
statale, care continua sa fie umilita si oprimata, prin jefuire sistematica, practicata la
"adapostul" acapararii, mentinerii si exercitarii Puter- Sup, in Stat, de catre respectiva
Categorie politico-partidica, degradata moral si profesional, care, in mod deliberat, la
"comanda" externa, prin intermediul "cozilor de topor" autohtone, a adus Statul Romania
in situatia de degradare, deosebit de periculoasa, inclusiv ca stabilitate si siguranta statala,
in care se afla si in prezent.
Lorin Fortuna
Reprezentant principal
al
Cartelului Organizational
"Timisoara – Avangarda Altruista si Inteleapta a Romaniei"
11