Rânduri către guvernanți
( un fel de scrisoare deschsă)
( un fel de scrisoare deschsă)
Stimați guvernanți,
Vă mărturisesc că îmi vin greu cuvintele. Asta pentru că simt atâta durere și amărăciune încât îmi vine să explodez. Nesimțirea voastră, stimați guvernanți, a ajuns la cote alarmante. Eu știu că orice copil responsabil își ajută părinții și bunicii. Eu o ajut pe mama pentru că doar pe ea o mai am. Nu trebuie să veniți voi să îmi impuneți să o ajut. Așa cum vreți să faceți . Asta ca să nu mai spun că oricum majoritatea au copiii plecați la muncă în străinătate. Da, e vorba despre diaspora aceea pe care voi, PSD-ul , o urâți pentru că niciodată nu o să vă voteze. Trebuie să vă gândiți însă că, atunci când părinții lor vor muri, ei nu vor mai trimite bani în țară. Asta pentru că nu vor mai avea la cine.
Vă reamintesc că ei sunt principalul investitor. Țara asta, fără ei, va muri. Ar fi mult mai cinstt dacă a-ți spune că nu mai sunt bani de pensii.Mă refer la pensiile pentru oamenii simpli. Că pentru pensiile speciale....sunt bani destui !!!Acum o să le dați pensii speciale și la primari. Stmați guvernanți, oamenii aceștia, pensionarii, și-au câștigat dreptul la un trai decent prin munca care au depus-o. Ei au clădit această țară. Au muncit și 2 schimburi. Așa se muncea pe timpul lui Ceaușescu. Ei au construit această țară. Ei au construit fabrici, blocuri, uzine. Industria pe care strămoșul vostru, Petre Roman, a numit-o morman de gunoi. Pe care voi a-ți distrus-o după 1989. Voi ar trebui să le pupați și picioarele. Voi furați și distrugeți tot ceea ce au construit acești oameni. Să vă mai vorbesc despre pensii ?Eu, ca persoană cu dizabilități, nu am primit niciodată nici măcar un leuț ajutor sau pensie.La cât mă zbat eu, zilnic , pentru drepturile românilor din jurul României, meritam o decorație din partea statului român. Nu a venit nimeni să mă întrebe dacă mai trăiesc și dacă am ce pune pe masă a doua zi. Singurul meu mare regret este că mai trăiesc în România
Vă mărturisesc că îmi vin greu cuvintele. Asta pentru că simt atâta durere și amărăciune încât îmi vine să explodez. Nesimțirea voastră, stimați guvernanți, a ajuns la cote alarmante. Eu știu că orice copil responsabil își ajută părinții și bunicii. Eu o ajut pe mama pentru că doar pe ea o mai am. Nu trebuie să veniți voi să îmi impuneți să o ajut. Așa cum vreți să faceți . Asta ca să nu mai spun că oricum majoritatea au copiii plecați la muncă în străinătate. Da, e vorba despre diaspora aceea pe care voi, PSD-ul , o urâți pentru că niciodată nu o să vă voteze. Trebuie să vă gândiți însă că, atunci când părinții lor vor muri, ei nu vor mai trimite bani în țară. Asta pentru că nu vor mai avea la cine.
Vă reamintesc că ei sunt principalul investitor. Țara asta, fără ei, va muri. Ar fi mult mai cinstt dacă a-ți spune că nu mai sunt bani de pensii.Mă refer la pensiile pentru oamenii simpli. Că pentru pensiile speciale....sunt bani destui !!!Acum o să le dați pensii speciale și la primari. Stmați guvernanți, oamenii aceștia, pensionarii, și-au câștigat dreptul la un trai decent prin munca care au depus-o. Ei au clădit această țară. Au muncit și 2 schimburi. Așa se muncea pe timpul lui Ceaușescu. Ei au construit această țară. Ei au construit fabrici, blocuri, uzine. Industria pe care strămoșul vostru, Petre Roman, a numit-o morman de gunoi. Pe care voi a-ți distrus-o după 1989. Voi ar trebui să le pupați și picioarele. Voi furați și distrugeți tot ceea ce au construit acești oameni. Să vă mai vorbesc despre pensii ?Eu, ca persoană cu dizabilități, nu am primit niciodată nici măcar un leuț ajutor sau pensie.La cât mă zbat eu, zilnic , pentru drepturile românilor din jurul României, meritam o decorație din partea statului român. Nu a venit nimeni să mă întrebe dacă mai trăiesc și dacă am ce pune pe masă a doua zi. Singurul meu mare regret este că mai trăiesc în România
Paul Szasz Sebeș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu