COMUNICAT cu privire la anomaliile actualei Constitutii statale, a Romaniei PARTEA 1

Grupul Constitutional ”Timisoara”
E-mail: forum.constitutional.timisoara@gmail.com
Web-site: www.lorin-fortuna.ro
Tel: 0256/44.65.95
Nr:14/09.09.2013
COMUNICAT
cu privire la anomaliile actualei Constitutii statale, a Romaniei
PARTEA 1
Motivatie.
Dupa redactarea si difuzarea: Constitutiei de la Timisoara,conceputa si realizata
dupa modelul actualei Constitutii statale,a Romaniei,in scopul de a oferi un model
de urmat,in efectuarea unei revizuiri, corespunzatoare,a Constitutiei actuale, a
Romaniei,revizuire prin care (respectand limitele revizuirii constitutionale,
prevazute in cadrul Articolului 152, al Constitutiei,in cauza) sa se transforme
actuala Constitutie a Romaniei,dintr-o:”Declaratie” oficiala,de intentii si
principii constitutionale (cum este,de fapt),intr-o:Constitutie de tip:Lege
Suprema,statala (cum ar trebui sa fie,atat de drept,cat si de fapt),Grupul
Constitutional ”Timisoara” (GCT) incepe un nou ”serial” constitutional,avand ca
obiectiv: semnalarea si,respectiv (in functie de caz): evidentierea carentelor
constitutionale,cu consecinte deosebit de grave,respectiv grave,respectiv
importante,asupra Statului Roman,respectiv asupra Populatiei statale,a
Romaniei,carente care submineaza,puternic,eficienta legislativa a actualei
Constitutii statale,a Romaniei.
Procedam astfel,nu doar pentru a exemplifica,concret,erorile actualei Constitutii a
Romaniei,ci si pentru a evidentia: lipsa de competenta,respectiv lipsa de
deontologie profesionala, respectiv chiar subversivitatea,deliberata,de care au
dat dovada,cu acest prilej,cei care s-au implicat in realizarea respectivei
Constitutii,precum si cei care au coordonat,in mod determinant,proiectul de
realizare a unei noi Constitutii,dupa incheierea Revolutiei Romane din
decembrie 1989 (RRD-1989),dar si cei care au coordonat,in mod determinant,
revizuirile constitutionale,care au urmat.
Carentele constitutionale,existente, au avut,drept consecinta,la nivel societal,
transformarea Statului Roman,post-revolutionar,intr-un:Stat handicapat
constitutional,cu implicatii dazastruase,atat asupra realizarii si consolidarii Statului
de drept,de tip constitutional,cat si asupra Populatiei statale,a Romaniei. Pentru a
ajuta Populatia,in cauza,sa constientizeze,deplin,situatia deosebit de grava in care se
afla,in prezent,Romania,datorita handicaparii constitutionale,precum si datorita
practicarii unei manipulari mediatice,oculte si subversive, atat prin institutiile de tip
mass-media,de Stat,cat si prin cele private,asociate,in scopul realizarii acestei
manipulari, GCT a considerat necesar sa continue demersul inceput cu realizarea si
difuzarea Constitutiei de la Timisoara,cu un nou proiect,intitulat:Analiza critica a
Constitutiei actuale a Romaniei,din care transmitem,in cadrul prezentei
documentatii,Partea 1,dedicata: Analizei critice a Articolului 1, din actuala
Constitutie a Romaniei.
In acest context,mai atragem atentia celor interesati (care vor constata ca multe
dintre carentele semnalate in cadrul Analizei critice a Constitutiei actuale, a
Romaniei,se regasesc si in cadrul Constitutiei de la Timisoara),ca: Constitutia de la
Timisoara nu a fost conceputa si realizata ca o Constitutie statala, performanta,
din punct de vedere calitativ,ci doar ca un model de Constitutie,de tip:Lege
Suprema,in Stat (destinat autoritatilor abilitate),prin care sa se poate,insa,ajunge,
intr-un mod optim,adica printr-un efort,relativ redus, de revizuire (a actualei
Constitutii,a Romaniei), precum si intr-un timp,relativ scurt,la un rezultat, final,
nu doar semnificativ,ci si determinant,referitor la imbunatatirea efectului
juridic,respectiv justitiar,de tip constitutional, comparativ cu efectul-juridic,
respectiv justitiar,de tip constitutional,maxim-posibil,pe care il poate oferi
actuala Constitutie statala,a Romaniei.
Articolul 1: Statul Roman
(1) Romania este Stat national,suveran si independent,unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a Statului este republica.
(3) Romania este Stat de drept,democratic si social,in care demnitatea omului,
drepturile si libertatile cetatenilor,libera dezvoltare a personalitatii umane,dreptatea si
pluralismul politic reprezinta valori supreme,in spiritul traditiilor democratice ale
Poporului Roman si idealurilor Revolutiei Romane din decembrie l989,si sunt
garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor-
legislstiva,executiva si judecatoreasca-in cadrul democratiei constitutionale.
(5) In Romania,respectarea Constitutiei,a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Analiza critica:
1. Tipurile de Stat atribuite,la nivel constitutional,Statului Roman,sunt prea
multe,pentru a fi deplin definite (si nu doar enuntate,in cadrul a numai 3 aliniate,
incluse in Articolul 1),ca si concepte de importanta principala,in cadrul Dreptului
Constitutional,astfel incat sa se evite riscul,major,de a fi interpretate, in mod
diferit, in functie de interesele anumitor grupari de interese specifice si,de
regula:clientelare,respectiv altfel decat au fost avute in vedere la realizarea
Constitutiei (adica in favoarea,prioritara,a majoritatii Populatiei statale).
2. Prioritatea,in cauza,a fost impusa de tipul de: Stat democratic,hotarat a fi
implementat,la nivel societal, de catre cei care au infaptuit Revolutia romana din
decembrie 1989 (RRD-1989), eveniment politic si social,determinant in alegerea
tipului principal,de Stat,solicitat a fi instituit,in Romania,prin programul
RRD-1989 (pentru a inlocui Statul de tip comunist-dictatorial,existent,la acea
vreme),si declarat,oficial,la nivel constitutional (prin idealurile sale,specifice),in
Constitutia actuala,a Romaniei (in cadrul Articolului 1,aliniatul (3)),ca eveniment
societal, fondator al unui nou si diferit tip de Stat,comparativ cu cel vechi.
3. Este imperios necesara precizarea succinta,dar deplina,la nivel
constitutional,a fiecarui tip de Stat , prevazut (conform prevederilor din Articolul
1,aliniatele (1);(2);(3)) a fi implementat,in cadrul Statului Roman,precum si
completarea precizarilor constitutionale,in cauza,la nivel legislativ,prin cate o
lege constitutionala,aferenta,in cadrul careia sa fie dezvoltate si completate,in
mod corespunzator,prevederile constitutionale,respective,pe de o parte,pentru a
reduce,la minim- posibil,riscurile realizarii unor interpretari incorecte,sau chiar
abuzive,a prevederilor constitutionale,respectiv a reglementarilor
legislative,aferente tipului de Stat,in cauza. Pe de alta parte,precizarea deplina,
din punct de vedere semnificativ,este necesara si pentru a accentua importanta
unor prevederi constitutionale,respectiv a unor reglementari legislative,
referitoare la tipul de Stat legiferat,comparativ cu altele,in scopul de a fi luate in
considerare,ca atare,inclusiv la definirea si pedepsirea infractiunilor,
caracteristice respectivei legiferari,in cadrul legislatiei justitiare,de nivel
constitutional,asociate (adica in cadrul Sistemului Justitiar Constitutional,
care,insa,in prezent,inca nu exista si trebuie,urgent,infiintat pentru a transforma
Constitutia actuala,din:Declaratie oficiala,statala,in :Lege Suprema,statala),
sistem avand,in componenta sa: Tribunalul Justitiar,de nivel constitutional,Codul
de infractiuni constitutionale si Codul de proceduri de justitiere constitutionala.
4. Semnalam ca pe o carenta,deosebit de grava,si totodata exemplificam cele
semnalate,la punctul anterior,prin absenta unei definiri,depline (chiar si intr-o
formulare succinta, in cadrul aliniatului (3),al Articolului 1), a principiului
pluralismului politic,anomalie care a facilitat o interpretare nu doar abuziva,ci si
subversiva,la nivel legislativ,potrivit careia:pluralismul politic este identificat,in
mod fals,exclusiv cu pluralismul politico-partidic (desi poate fi specific si altor
tipuri de organizatii,nepartidice,precum organizatiile civice si chiar persoanelor
independente,nearondate organizational),eludandu-se faptul ca: acest principiu se
refera la un pluralism de optiuni politice, fundamentale,respectiv principale,
despre care apreciem ca trebuie definite,oficial,ca atare,chiar si in mod succint,
dar deplin,din punct de vedere semnificativ,inclusiv la nivel constitutional,
precum si care trebuie apreciate si declarate,oficial,ca fiind permise,respectiv
interzise,a fi promovate si,mai ales,practicate,oficial,in cadrul Statului Roman.
Mai mult,chiar,doctrinele politice admise,apreciem ca trebuie sa fie controlate,
oficial,referitor la modul in care sunt promovate,respectiv practicate,pentru a se
preveni si impiedica,printr-o sanctionare,corespunzatoare, promovarea,
respectiv practicarea,de fapt,a sperjurului politic,in care,sub masca anuntarii,
oficiale,a promovarii si practicarii unei anumite doctrine politice (incusiv prin
modul de denumire al partidului), se promoveaza si se deservesc,in realitate,
interese specific-clientelare,ale unor grupari de interese, de tip profesional,
religios,etnic, masonic,deviationist sexual,sau chiar mafiot s.a.
5. Mai semnalam,ca pe o eroare istorica,fundamentarea actualei Constitutii a
Romaniei,ca fiind:”in spiritul traditiilor democratice ale Poporului Roman” (in
cadrul aliniatului (3),al Articolului 1),deoarece,din cate cunoastem,asemenea traditii
nu exista,deoarece nu s-au putut sedimenta,la nivel societal,datorita absentei
unor conducatori luminati,capabili si doritori sa-si asume o asemenea
sarcina,societala,precum si riscurile, personale,aferente.
6. Principiul separatiei si echilibrului puterilor,in Stat, este definit,in mod
necorespunzator (in cadrul aliniatului (4). Astfel,in absenta unei legi
constitutionale,aferente,care sa-i reglementeze,in mod adecvat,modul de
interpretare,respectiv de aplicare,dar si de verificare a felului in care este
interpretat si aplicat,de fapt,la nivel societal (adica de a elimina posibilitatile,
respectiv de a sanctiona modurile de interpretare,respectiv de aplicare,abuziva,a
principiului cauza),definirea extrem de sumara,la nivel constitutional,a
respectivului principiu,s-a dovedit a fi foarte ineficienta pentru a proteja
semnificatia corecta a principiului respectiv,permitand chiar legiferarea unor
incalcari, flagrante,ale prevederii constitutionale,referitoare la principiul,in
cauza. Exemplificam,in acest sens: posibilitatea ca membrii Guvernului (ca organ
executiv) sa fie si parlamentari (adica sa fie si membri ai unui organ legislativ),
respectiv ca intreaga conducere a Consiliului Judetean (ca organ legislativ) sa fie
si conducere executiva,respectiv ca Primarul si Viceprimarul (sau Viceprimarii,in
functie de caz,ca organe executive) sa faca parte si din Consiliul Local (ca organ
legislativ) s.a.
7. Tot in cadrul aliniatului (4),mai semnalam ca se defineste,in mod necorespunzator
(adica doar prin numire),un concept,denumit:democratie constitutionala, nespecific,
din cate cunoastem,Dreptului Constitutional,principiu la care nu se mai face referire,
ulterior,in cadrul Constitutiei,si pentru care,de asemenea,nu s-a elaborat o lege
constitutionala, aferenta,care sa-l defineasca,deplin,precum si sa-i motiveze
nominalizarea si ”prezenta” in cadrul Constitutiei actuale,a Romaniei.
8. In cadrul aliniatului (5),respectarea Constitutiei,in Romania,se declara a fi
obligatorie,fara insa a se desemna,la nivel constitutional,o institutie, cu rolul,
oficial,de a garanta (Garant) respectarea Constitutiei statale (dar si cu precizarea
ca in cadrul Articolului 80,aliniatul (2),Presedintele Statului este abilitat (doar!) ”a
veghea” la respectarea Constitutiei,dar nu si a garanta respectarea,in calitate de:
Garant),comparativ cu obligativitatea respectarii suprematiei Constitutiei,cu care
este abilitata,la nivel constitutional,in calitate de:Garant,Institutia Curtea
Constitutionala (in cadrul Articolului 142,aliniatul (1)).
Astfel se explica,probabil, de ce au fost alesi,pana in prezent,in perioada post-
revolutionara,in calitate de Presedinti ai Romaniei,numai persoane dispuse,sau
care puteau fi obligate,prin diferite tipuri de presiuni ,subversive (exercitate,
insa, in mod ocult),sa ”vegheze”,doar in mod selectiv,la respectarea Constitutiei
Romaniei,adica in functie de anumite interese,specific-clientelare,in masura sa
tenteze,sau chiar sa constranga Presedintii, post-revolutionari,ai Romaniei,sa
procedeze la ”vegherea” selectiva a respectarii Constitutiei statale,cu efecte
care,cumulate la nivel societal,le apreciem a fi nu doar dezastruase,ci si catastrofale.
Coordonator
al Grupului Constitutional ”Timisoara”
Lorin Fortuna