Amazon

joi, 22 noiembrie 2012

O poezie de Grigore Vieru

Bre muscale, am ostenit
Să te-ascult necontenit,
Să te-ascult neîncetat
Că m-ai fost eliberat;
Că mă-mbraci, că m-ai născut,
Iar eu mă uit peste Prut.

Dar ce fel de ajutor
Când mai sunt măturător
Al străzii pe care stai
Plină zilnic de-ntâi Mai?!
Și ce fel de falnic timp
Când muncesc ca robu-n câmp,
Când ficatul mi-i distrus
De otrăvuri ce-ai adus,
Când ne mor copiii-n leagăn,
Iar tu cânți pe sub mesteacăn
Și te bați cu pumnu-n piept
C-ai luptat și ai un drept...

(Grigore Vieru)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu