miercuri, 21 august 2013

Propuneri de revizuire a Constitutiei- ultima parte

Grupul Constitutional Timisoara
Telefon: 0256/446595
E-mail: forum.constitutional.timisoara@gmail.com
Site: www.lorin-fortuna.ro
Nr: 13/20.08.2013
Motto:
Nu egoismul de- a ajunge primul,
Ci maretia de-a ajunge toti.
Damian Ureche- poezia: ''Etica''
Proiectul Constitutional ''Timisoara''
(Constitutia de la Timisoara)
Partea a X-a
Titlul VIII: Prevederi finale;Sistemul justitiar constitutional
Sectiunea I: Prevederi finale
Capitolul 1:
Articolul 149: Cu privire la loialitatea fata de Statul Roman
(1) Fidelitatea fata de Statul Roman, precum si fata de Populatia statala a Romaniei
este obligatorie, pentru toti locuitorii Statului Roman.
(2) Fidelitatea fata de Statul Roman si fata de Populatia statala este principala calitate,
in functie de care sunt apreciati, in mod oficial, locuitorii Romaniei.
(3) Mentinerea, respectiv consolidarea fidelitatii fata de Statul Roman si fata de
Populatia statala trebuie sa constituie obiectivul principal al educatiei si
invatamantului public si trebuie infaptuite astfel incat sa fie intretinute, in
permanenta, dorinta si interesul locuitorilor Romaniei, in vederea promovarii, la nivel
individual, respectiv colectiv, a urmatoarelor obiective societale:
(3.1) Devenirea animalului intru ominid;
(3.2) Devenirea ominidului intru om ego-centrist (egoist)
(3.3) Devenirea egoistului intru altruist;
(3.4) Desavarsirea altruistului intru cetatean;
(3.5) Desavarsirea cetateanului intru patriot;
(3.6) Devenirea desteptului intru inteligent;
(3.7) Desavarsirea inteligentului intru intelept;
(3.8) Devenirea individual-istului intru social-ist;
(3.9) Desavarsirea social-istului intru societal-ist;
(3.10) Devenirea Gloatei intru Multime:
(3.11) Devenirea Multimii intru Populatie
(3.12) Devenirea Populatiei intru Popularitate;
(3.13) Desavarsirea Popularitatii intru Etnie;
(3.14) Desavarsirea Etniei intru Popor;
(3.15) Desavarsirea Poporului intru Natiune.
1
(3.16) Devenirea Localitatii intru District;
(3.17) Devenirea Districtului intru Provincie;
(3.18)Desavarsirea Provinciei intru Stat;
(3.19) Desavarsirea Statului intru Tara;
(3.20) Desavarsirea Tarii intru Patrie.
(4) Intr-un Stat meritocratic, asa cum este prevazut a fi Statul Roman, in cadrul
Articolului 1, functiile din institutiile, respectiv intreprinderile, respectiv organizatiile
de Stat, si, mai ales, functiile de conducere, nu trebuie incredintate, spre a fi
exercitate, decat cetatenilor, respectiv patriotilor, care dispun de o constiinta
societala dominanta, respectiv predominanta, si nu indivizilor care prezinta
riscul tentatiei de a se folosi, prioritar, de functiile, de Stat, pe care le exercita, nu
in folosul Populatiei, ci doar in propriul lor folos, cu consecinte care, in timp, pot
deveni nu doar nocive, ci si distructive, la nivel societal (asa cum se intampla,
inclusiv in prezent, in Statul Roman).
(5) Acordarea dreptului de vot, intr-un Stat care aspira sa devina nu doar autentic-
democratic, ci si autentic civilizat, respectiv autentic- meritocratic, la nivel societal,
trebuie conditionata prin meritocratie autentica, la nivel societal, pentru a nu exista
pericolul ca, prin indiferenta electorala, respectiv absenteism electoral, sau, chiar
comert electoral, Statul in cauza, sa se transforme in: Stat pseudo-democratic, sau
chiar in: Stat anarhic, intr-un mod corespunzator ocultat, prin demagogie politica,
subversiva.
(6) Consacrarea oficiala, dar si eficienta, a importantei democratiei autentice, in
cadrul Statului Roman, se realizeaza prin infiintarea garantului, constitutional, al
respectarii moralitatii si aplicarii principiului meritocratiei, la nivel societal, in
selectia persoanelor carora urmeaza sa li se incredinteze functii principale, de
conducere, la nivel societal, garant care este: Parlamentul Moral.
(7) Ca institutie fundamentala, de Stat, Parlamentul Moral are rolul, societal, de a
impiedica, accesul, de fapt, al bolnavilor psihici, de tip: foarte periculos, adica a:
sadicilor, cinicilor, perfizilor, meschinilor, viclenilor, bufonilor,politico-partidici,
respectiv, de tip: periculos, adica a: smecherilor, egoistilor, oportunistilor, adica,
in general, a : ''ego-centristilor'',precum si a: indiferentilor (de tip: lasi,
nepasatori,pasivi, apatici, pesimisti), dar si, mai ales, a: incapabililor de a deveni
deplin responsabili (la nivel: social, respectiv la nivel societal), pentru ocuparea
unor functii de Stat, dar, mai ales, a unor functii de conducere, de importanta
fundamentala, respectiv principala, la nivel statal, pentru a restrictiona, astfel,ocu
parea functiilor in cauza, doar de catre specialisti care sunt, insa, si: cetateni,
patrioti, dar, mai ales: luptatori, adica, de catre: oameni care dispun de o
accentuata responsabilitate la nivel social si, mai ales, la nivel societal.
Articolul 150: Cu privire la rolul Ostirii, precum si a modului de
alcatuire, respectiv de conducere, respectiv
de implicare la nivel societal
(1) Cetatenii Statului Roman au dreptul, dar si obligatia, sa apere, la nevoie,
2 Romania, inclusiv pe cale specific militara, in calitate de membri componenti ai
Ostirii (numita si: Armata) Romane.
(2) Cetatenii Statului Roman pot fi inrolati (incorporati; mobilizati) in cadrul Ostirii,
incepand de la implinirea varstei de 18 ani, si pana la implinirea varstei de 66 ani, in
mod normal, respectiv de la implinirea varstei de 66 ani si pana la implinirea varstei
de 75 ani, in calitate de voluntari-veterani (selectati, corespunzator), in mod
exceptional, prin mobilizare, in cazul producerii unor stari de agresiune anti-statala.
(3) Bastinasii Statului Roman nu au dreptul sa faca parte din Ostirea Romana, dar au
obligatia sa sprijine Ostirea Romana, in mod corespunzator, in caz de pericol de:
agresiune armata, anti-statala, precum si, mai ales, in caz de producere a unei
agresiuni anti-statale, de tip: razboi, respectiv de tip: lovitura de Stat, in
conformitate cu legislatia prevazuta in acest scop, in cadrul Legilor constitutionale
aferente, respectiv in cadrul unor legi, conexe, din cadrul Sistemului legislativ statal.
(4) Ostirea este subordonata, la nivel suprem, exclusiv vointei Populatiei statale
(respectiv Poporului Roman, respectiv Natiunii Romane, daca acestea sunt
constituite, in functie de gradul de coeziune al Populatiei statale, inlocuind, astfel,
Populatia statala), in scopul apararii independentei si unitatii Statului, a integritatii
teritoriale, a Tarii, si a democratiei constitutionale, in conformitate cu prevederile:
Articolului 2, aliniatele (1) si (2), respectiv Articolului 1, aliniatul (5).
(5) In conditiile prevederilor constitutionale (mentionate anterior), respectiv ale
Legilor constitutionale aferente, respectiv ale altor legi conexe, din cadrul Sistemului
legislativ statal, precum si ale prevederilor legislative ale Tratatelor internationale, de
aparare colectiva, inclusiv la nivel militar, la care Statul roman a aderat, Ostirea
romana poate participa, in functie de caz, si la actiuni de aparare colectiva, a unui
Stat, membru al tratatelor de aparare colectiva, precum si la actiuni de mentinerea,
respectiv restabilirea pacii, dar numai pe teritoriul unui Stat membru al tratatelor de
aparare, militara, respective, care a solicitat, oficial, ajutor militar, altor State membre
ale tratatelor respective, de aparare, precum si cu aprobarea institutiilor abilitate, din
cadrul Statului Roman.
(6) In cazul in care Statul Roman participa, cu trupe militare, la constitutirea unei:
forte comune, de aparare, sau de: interventie, pentru restabilirea pacii, in cadrul
unor zone in care se manifesta pericol de declansare a unui conflict armat, sau chiar
s-a declansat un conflict armat, zone situate, insa, in cadrul teritoriilor unor State
membre ale Aliantelor de aparare, reciproca, respective, sau State care sunt membre
componente ale unor Organizatii internationale, de asociere statala (exemple:
Uniunea Europeana; Organizatia Natiunilor Unite), in care si Statul Roman este
membru component, respectiv asociat, trupele romane vor participa, organizate in
mod compact, numai sub comanda, directa, a unor ofiteri romani, si numai in
cadrul unor actiuni militare, aprobate, in prealabil, de catre Conducerea
abilitata a Organizatiei internationale, in cauza, precum si de catre Conducerea,
abilitata, a Statului Roman.
(7) Pe teritoriul Romaniei, pot stationa, temporar, precum si se pot organiza si
desfasura actiuni militare, comune, impreuna cu trupe militare ale altor State, numai
in cazul in care: trupele militare, respective, precum si actiunile respective,
indeplinesc hotarari ale organelor de conducere, abilitate, ale unor organizatii
3
internationale, in care Statul Roman este membru component, sau asociat, iar
actiunile, in cauza, au fost aprobate, in prealabil, de catre institutii, abilitate, ale
Statului Roman.
(8) Organizarea de activitati militare, sau paramilitare, fara aprobarea autoritatilor
statale, abilitate, ale Statului Roman, sunt interzise, pe teritoriul Statului Roman.
(9) In cazul declansarii unui atentat, anti-statal , sau a unei lovituri de Stat,
impotriva Statului Roman, din interiorul, sau atat din interiorul, cat si din
exteriorul Statului Roman, vizand acapararea puterii de Stat, Ostirea romana va
ramane fidela Populatiei Statale, in conformitate cu prevederile aliniatului (4) al
prezentului Articol.
(10) In cazul in care, din anumite motive, Referendumul necesar a se organiza, in
vederea consultarii Populatiei statale, ca detinatoare,exclusiva, a Suveranitatii
nationale, in vederea adoptarii unei hotarari, cu privire la existenta unui pericol anti-
statal, nu se poate realiza (exemplu: stare de complot anti-statal, respectiv stare de
lovitura de Stat, respectiv stare de agresiune armata), avand drept consecinta, de
drept, sau de fapt, suspendarea, temporara, a Constitutiei statale, (in
conformitate cu prevederile Articolului 144, aliniatul (10)), se desemneaza un:
Guvernator statal si se trece de la Statul de drept constitutional, la Statul de
drept guvernatorial, pentru rezolvarea starii de criza statala,in cauza,si,dupa
aceea,revenirea la Statul de drept, constitutional,in conformitate cu prevederile
Articolului 144,aliniatul (14),conducerea Ostirii se subordoneaza, in situatiile
mentionate anterior, institutiilor de tip putere, de Stat, abilitate, la nivel
constitutional, a avea initiativa de a actiona, cu prioritate, in acest caz, in
conformitate cu prevederile Articolului 144,aliniatele (6),(7),(8),(9),(10).
(11) Alte prevederi, referitoare la Ostirea Romana, precum si la implicarea Ostirii
Romane, in cadrul unor actiuni, cu specific militar, fac obiectul Legii constitutionale
aferenta Consiliului strategic de aparare, consolidare si dezvoltare a Statului,
respectiv Legii constitutionale a Ostirii Romane,precum si altor legi, conexe, din
cadrul Sistemului legislativ statal.
Articolul 151: Cu privire la realizarea, conducerea si utilizarea
Fortei de ordine societala
(1) Forta de ordine societala are rolul de a realiza si mentine ordinea de drept, la nivel
societal, pentru a nu se ajunge la o stare de anarhie societala,la o stare de
dictatura,sau,in general,la o stare de impiedicare a existentei si functionarii ,normale,
a Romaniei,ca Stat,de drept,in conformitate cu prevederile Constitutiei statale.
(2) Forta de ordine societala este compusa, de regula, din mai multe unitati
componente (exemple: Politie; Jandarmerie; Centre de culegere si prelucrare de
informatii specifice; Centre de paza a unor obiective; Centre de protectie a unor
persoane, de importanta oficiala; Centre de interventie operativa, in caz de
producere de calamitati, respectiv de accidente: Pompieri; Salvare;s.a.) de tip
institutional, care realizeaza, fiecare (in functie de caz), anumite obiective, care
contribuie, in ansamblu, la realizarea si mentinerea ordinii, la nivel societal si anume:
(2.1) la nivel statal;
4
(2.2) la nivel districtual;
(2.3) la nivel localitational;
(2.4) la nivel divers.
(3) In mod similar celor expuse la aliniatul precedent, Unitatile componente ale Fortei
de ordine societale se mai pot clasifica si in modul urmator:
(3.1) Unitati pentru protectia institutiilor;
(3.2) Unitati pentru protectia intreprinderilor;
(3.3) Unitati pentru protectia cladirilor;
(3.4) Unitati pentru protectia cailor de transport (rutier; feroviar)
(3.5) Unitati pentru protectia mediului ambiant;
(3.6) Unitati pentru protectia mijloacelor de informare (telefonice, radio, televiziune,
retele de date);
(3.7) Unitati pentru protectia persoanelor individuale;
(3.8) Unitati pentru protectia persoanelor publice;
(3.9) Unitati pentru protectia unor obiective diverse.
(4) Avand in vedere specificul obiectivelor mentionate anterior, personalul angajat al
Unitatilor componente ale Fortei de ordine societala trebuie sa fie, in mod adecvat,
pregatit, respectiv condus, de catre specialisti corespunzatori, care, pe de o parte, in
calitate de specialisti formatori,sa formeze personalul respectiv, in functie de
specificul Fortelor de interventie, in cadrul unor institutii de invatamant, specializate,
iar, pe de alta parte, sa coordoneze, sa analizeze si sa verifice, in calitate de specialisti
coordonatori, respectiv conducatori, modul de functionare a fiecarei Unitati
componente, din cadrul Fortei de ordine societala.
(5) Tot avand in vedere specificul obiectivelor in care este utilizata, Forta de ordine
societala impune un grad de implicare, atat la nivel personal, cat si la nivel de grup de
actiune,caracterizat prin necesitatea asumarii unor riscuri profesionale, precum si prin
suportarea unor stari de presiune sociala, specifica, motiv pentru care personalul
component al Fortei de ordine societala trebuie sa beneficieze atat de o salarizare
adecvata, in general, cat si,in special,de acordarea unor alte avantaje, necesare
recuperarii, intr-un timp cat mai scurt, a capacitatii de munca, pentru a putea face fata
nu doar in mod profesional, situatiilor cu care se confrunta, ci si ,in mod demn si
cinstit, unor tentatii specifice (exemple: tentatia mitei, tentatia comiterii de abuzuri in
functie, tentatia comportamentului duplicitar si chiar subversiv, pana la tentatia
tradarii ordinii de drept, la nivel statal si implicarea in actiuni de agentura subversiva,
politie politica, clientelare, masonice si chiar mafiote (in cadrul unor comploturi anti-
statale, respectiv lovituri de Stat),asa cum s-a mai intamplat,in cadrul Statului Roman.
(6) In contextul expus la aliniatul anterior, atentia care trebuie acordata personalului
component al Fortei de ordine societala, trebuie,astfel, pe de o parte, sa accentueze, in
mod corespunzator, posibilitatea realizarii, in mod demn, a unui nivel de viata
onorabil,printr-o salarizare adecvata, precum si prin alte avantaje conferite, in cadrul
unei prestatii profesionale,merituoase,exemple:reducerea varstei de pensionare,
reducerea duratei temporare minime, impusa intre doua avansari succesive s.a.), dar,
pe de alta parte, sa fie impusa si o accentuare, agravanta, adecvata, de tip
complementar, a modului de sanctionare a infractiunilor comise de catre angajati ai
Fortei de ordine societala, in functie de gravitatea acestora, precum si a consecintelor
5
nocive si,mai ales,distructive,pe care le pot avea, la nivel social, respectiv la nivel
societal,comiterea infractiunilor respective.
(7) Revine institutiei Parlamentul Moral, sarcina de veghetor, prin intermediul
dreptului de avizare,determinanta, din punct de vedere moral, a salariatilor si, mai
ales, a conducatorilor de Unitati componente, din cadrul Fortei de ordine societala,
pentru ca Forta de ordine societala sa fie si sa ramana o institutie de baza a Statului de
drept, cu o posibilitate cat mai redusa de implicare a institutiei respective, in totalitate
sau in parte, in realizarea unor actiuni de tip subversiv,impotriva Statului Roman.
(9) Alte prevederi, referitoare la Forta de ordine societala, respectiv la Unitatile sale
componente, precum si referitor la modul de alcatuire, conducere si functionare a
acestora, fac obiectul Legii constitutionale a Fortei de ordine societala, respectiv al
altor Legi constitutionale, conexe, respectiv al altor Legi conexe, din componenta
Sistemului legislativ statal.
Articolul 152: Cu privire la realizarea, conducerea si utilizarea,
eficienta, a Fortei justitiare, societale
(1) Forta justitiara, societala are rolul de a realiza Justitia juridica, la nivel societal, in
cadrul Statului Roman, in conformitate cu prevederile referitoare la tipul de Stat, care
trebuie sa fie Romania (prevazute in cadrul Articolului 1), respectiv un Stat de drept,
democratic (autentic), si civilizat, in care Sistemul justitiar, pe langa rolul societal,
fundamental, de a efectua, oficial, dreptate, prin judecarea infractiunilor, are si rolul
principal de a realiza protectie societala, printr-o pedepsire justa si corespunzatoare a
vinovatilor, in functie de gravitatea faptelor infractionale comise.
(2) Justitia juridica se realizeaza pe baza aplicarii corecte si eficiente a prevederilor
legislative de tip: civil, respectiv: penal, respectiv: constitutional, precum si de alte
tipuri (exemple: comercial, administrativ, familial, s.a), de catre Instantele justitiare,
aferente tipurilor legislative, respective.
(3) Forta justitiara societala este legislata, pe langa tipurile precizate in cadrul
aliniatului anterior, si pe nivele de aplicare specifice, care sunt definite ca tipuri de
Tribunale si anume: localitational (numit si: Judecatorie),respectiv districtual
(judetean,numit si:Tribunal judetean), respectiv statal (numit si:Tribunal Suprem),
respectiv constitutional (numit si:Tribunal Constitutional).
(4) In scopul aplicarii Fortei justitiare,societale,pe tipuri specifice de aplicare,
respectiv pe nivele specifice de aplicare, se elaboreaza,pentru uzul Instantelor de
judecata, precum si pentru uzul institutiilor, respectiv intreprinderilor, respectiv
organizatiilor, respectiv persoanelor interesate: Coduri de proceduri de judecata,
respectiv: Coduri de infractiuni, aferente.
(5) O problema de importanta fundamentala pentru Sistemul justitiar,din Romania,
ramasa, in mare parte nerezolvata, pana in prezent,care trebuie urgent rezolvata,mai
intai prin modificari corespunzatoare,introduse la nivel legislativ,o constituie
eficienta,la nivel societal,a actiunii, oficiale, justitiare, precum si existenta anumitor
prevederi constitutionale, respectiv legislative (in Constitutia statala, actuala), care
impiedica realizarea unei justitieri optime si, mai ales, a unei justitieri performante,
prevederi dintre care evidentiem:prescrierea,temporara,a unor infractiuni,comise
6
dar nejudecate corect,sau judecate in contumacie;utilizarea abuziva a
circumstantelor atenuante;interzicerea aplicarii pedepsei cu moartea;
interzicerea aplicarii pedepsei de detentie,cu o durata mai mare de 20 ani;
aplicarea prezumtiei de nevinovatie inclusiv in cazul infractorilor recidivisti;pe
de o parte, iar, pe de alta parte:absenta unor prevederi justitiare,eficiente,
referitoare la accentuarea corespunzatoare a pedepselor aplicate infractorilor
recidivisti (exemple: incarcerare;intemnitare cu regim existential greu, de
detentie:”temnita grea”;aplicarea prezumtiei de vinovatie,aplicarea pedepsei cu
moartea,in conditii degradante (prin spanzuratoare), respectiv in mod public
(exemplu: modul de executie, pe stadioane, a traficantilor de droguri, utilizat in
China);,confiscarea totala,sau partiala,a averii;neprescrierea,temporala,a
infractiunii comise,in cazul in care infractorul nu a fost identificat si judecat,
pana la o anumita limita temporala, respectiv a fost judecat, dar in mod
incorect, reclamat si probat ulterior).
(6) Combaterea coruptiei magistratilor, respectiv a procurorilor, respectiv a
avocatilor, respectiv a notarilor, respectiv a altor categorii de practicanti a unor
activitati juridice, prin aplicarea de pedepse drastice si eficiente,bazate pe
utilizarea, corespunzatoare, a circumstantelor agravante (exemple: prin
majorarea pedepselor, interzicerea de a mai ocupa un post de jurist, intr-o
institutie de Stat , respectiv chiar anularea diplomelor de licenta juridica, pentru
incalcarea grava (nu doar din punct de vedere profesional, ci, mai ales, moral) a
juramantului de corectitudine, auto-impus, in vederea apararii si promovarii dreptatii,
la nivel juridic, la absolvirea Facultatii de Drept.
(7) Ca o grava anomalie constitutionala, se impune eliminarea, din cadrul
Constitutiei statale,actuale,a Romaniei, a prevederii existentei independentei
Justitiei, respectiv a independentei,juridice,a Consiliului Superior al
Magistraturii, introdusa, in mod samavolnic, printr-o interpretare,total eronata,
a principiului separarii puterilor in Stat, principiu care se refera, insa, la
separarea, intre ele, a unor institutii de putere, respectiv,din punct de vedere
functional, dar, in niciun caz, sub forma unei independente a Puterii judecatoresti,
avand ca institutie garanta: Consiliul Superior al Magistraturii, fata de Populatia
statala, ca detinatoare, exclusiva, a Suveranitatii nationale, care nu poate fi acceptata,
constituind, de fapt, un delict de uzurpare de Suveranitate nationala, fata de
Populatia statala (numita: Poporul Roman), in calitate de detinator unic al
Suveranitatii nationale (in conformitate cu prevederile Articolului 2 din cadrul
Constitutiei, statale, actuale, a Romaniei). Aceasta prevedere constituie cauza
principala a modului subversiv in care este utilizat, la nivel societal, inclusiv in
prezent, prin manipulare politico-partidica, precum si de alte tipuri, Consiliul
Superior al Magistraturii si, mai ales: Directia Nationala Anti-coruptie.
(8) Se impune, deasemenea, efectuarea unor modificari legislative, pentru stoparea,
eficienta, a practicarii coruptiei, de catre anumite asociatii profesionale, de organizare
a unor profesii juridice (exemple: barouri de avocatura, asociatii notariale), prin
pretinderea, in mod samavolnic si corupt, a platirii, sub forma de mita, a unor sume,
de catre solicitantii care doresc sa devina membri ai organizatiilor profesionale
respective, catre conducerea organizatiei in cauza (masura solicitata a fi aplicata
7
trebuind,insa, sa fie insotita si de o investigare juridica, adecvata, efectuata oficial,
asupra acestui fenomen de grava coruptie juridica), precum si de desfiintare a
privilegiilor,detinute,in prezent,de catre organizatiile profesionale,respective
(acordate prin abuz de favoritism legislativ),privilegii constand in posibilitatea de
restrictionare a practicarii activitatii juridice (mai ales private),a juristilor care nu
sunt membri ai organizatiilor profesionale,in cauza,astfel favorizate.
(9) In acelasi context, se impune renuntarea, oficiala, la nivel legislativ, aferent
procedurilor de judecata, la principiul potrivit caruia, posibilitatea recuperarii,
societale, a infractorului (si, mai ales, a infractorului recidivist), beneficiaza de
prioritate, fata de protejarea, preventiva, a victimei potentiale, ca urmare a indulgentei
juridice, manifestata fata de infractor, in detrimentul victimei potentiale. Procedand
astfel, se va realiza, pentru Populatia statala, o constientizare, specifica, in masura a
spori increderea in justitierea juridica, deoarece se asociaza actiunii justitiare si un
efect protector, preventiv, la nivel societal, prin accentuarea efectului psihologic
de: ”teama de pedeapsa”, in detrimentul sentimentului de satisfactie maladiva,
de a face rau,specific infractorului ''inrait'', adica acelui tip de infractor care, de
fapt, este deja malformat,psihic, si pentru care comiterea unei infractiuni nu mai
reprezinta doar un eveniment nenorocit, accidental si autentic-regretabil, ci o tentatie
de comitere a raului, fata de care nu poate rezista (in sens lombrosian).
(10) Se impune si modificarea legislatiei referitoare la practicarea juramantului pe
biblie, in cadrul procedurilor de judecata, in sensul renuntarii la acest procedeu,
precum si renuntarea la motivarea practicarii unei indulgente juridice, bazata pe
fundamentul, specific religios, al religiei crestine ortodoxe ( religie care procedeaza,
oficial, la influentarea practicantilor respectivei religii, de a accepta, benevol,
calitatea de: ''rob'' al lui Dumnezeu , respectiv al lui Hristos, asociat formulei:
''Hristos- Dumnezeul nostru'',religie in care se „boteaza”, ca: ''robi'', copii aflati
in totala necunostinta de subiect, respectiv in totala neputinta de
discernamant,de a
cunoaste,respectiv de a intelege,cine este,de fapt, acest:
''Dumnezeu'', respectiv acest: ''Hristos'', precum si ce efecte,existentiale,se vor
manifesta asupra oamenilor care, copii mici fiind, au fost supusi unor asemenea
ficritualuri,specic-religioase).Religia crestina,ortodoxa,mai recomanda si
pasivitatea,acceptarea,si chiar smerenia,adica indeamna a nu reactiona,in mod
corespunzator,la comiterea unei agresiuni personale,chiar nemotivata (prin
recomandarile: ''intoarce si celalalt obraz celui care te-a lovit'', respectiv: ''iubeste-
ti aproapele, ca pe tine insuti'', fara, insa, a conditiona, corespunzator, o asemenea
atitudine, astfel incat indemnul se refera si la persoanele ce manifesta o atitudine
dusmanoasa). Datorita celor expuse anterior, in cadrul prezentului aliniat, pentru a se
realiza o justitiere corecta si, mai ales eficienta, fundamentarea judecatii juridice
trebuie efectuata pe:principiul,cutumiar,al ''talionului'' (''dupa fapta si
rasplata'',adica prin corelarea,corespunzatoare,a pedepsei aplicate infractorului,
cu gravitatea infractiunii comise), asa cum se procedeaza si in alte State,
confruntate (ca si Romania), cu o infractionalitate sporita, precum si cu motivarea ca,
inclusiv la nivelul de conducere a Uniunii Europene, solicitarea oficiala, si
insistenta, efectuata de catre Conducerile unor institutii religioase, care practica
religia crestina (numita si: ''Crestinism'',sau: ''Hristoism'',in functie de caz), de a
8
pozitiona,oficial, Civilizatia Europeana, pe fundamentul ideologic, specific
religios,al ''Crestinismului'' (''Hristoismului''), a fost respinsa, cu fermitate, din
motive bine cunoscute,de catre respectiva conducere a Uniunii Europene,dar, din
nenorocire,pentru practicantii tipului de religii ''cristice'' (''hristice''), precum si, mai
ales, pentru Statele in care tipul respectiv de religie se practica,inca, in mod masiv
(intre care,din nenorocire,si Romania), mentinute secret si,astfel,neaccesibile pentru
marea majoritate a celor potential interesati si ,mai ales,a celor,deja,”inrobiti”.
In totala discordanta cu acest mod de apreciere, realizatorii actuali ai revizuirii
Constitutiei statale,actuale,a Romaniei,din cadrulaa:Comisiei parlamentare
pentru revizuirea Constitutiei, au optat pentru:sublinierea meritelor,''deosebit
de,la nivel societal,ale Bisericii Ortodoxe Romane (BOR),in evolutia existentiala
a Populatiei statale, a Romaniei, precum si la transformarea Statului Roman intr-
un Stat alcatuit, in majoritate (conform estimarilor anumitor sondaje de opinie),
din: ''robi'' ai lui ”Dumnezeu”, un personaj misterios, despre care multi au auzit,
multi au citit, in asa numita :''Carte sfanta''-Biblia, dar foarte putini ”initiati” au
ajuns sa se lamureasca cine este, de fapt,acest personaj,pentru a-si putea
explica,lor insasi,in mod corect,necesar unei intelegeri depline,atat motivatia
pentru a alege respectiva religie,dintre celelalte religii,care se practica,in
prezent,cat,mai
ales,de
ce
trebuie
sa
accepte
conditia,exixtentiala,umilitoare,de:''robi'',pentru a putea practica respectiva
religie.
(11) In absenta modificarilor legislative, solicitate a se realiza, in regim de urgenta, in
cadrul Sistemului legislativ statal, din Romania, Statul Roman va fi si in viitor (asa
cum este in prezent, precum si cum a fost in trecutul post-revolutionar, al RRD-1989)
un : Stat handicapat legislativ, cu consecinte deosebit de nocive, dar si distructive,
la nivel societal.
(12) In legatura cu absenta unui Sistem justitiar, de nivel constitutional, asociat
Constitutiei statale, post-revolutionare, este obligatorie transformarea, prin revizuire
constitutionala, a Constitutiei statale,actuale,din: ''Declaratie, oficiala, de principii
si prevederi constitutionale si legislative” (asa cum este, inclusiv in prezent) in:
Lege Suprema, in Stat, inclusiv prin asocierea unui Sistem justitiar, de nivel
constitutional, deoarece, daca aceasta transformare nu se va produce, Romania va
ramane,si in viitor,in stadiul de: Stat handicapat constitutional, asa cum a fost in
toata perioada post-revolutionara ,de la incheierea Revolutiei Romane din Decembrie
1989 ( RRD-1989) si pana in prezent, cu consecinte nu doar nocive ci si distructive,
la nivel societal.
(13) Alte prevederi, in legatura cu Forta justitiara societala, respectiv in legatura cu
Sistemul justitiar, statal, fac obiectul Legii constitutionale aferenta Sistemului justitiar
statal, precum si obiectul altor Legi constitutionale, conexe, respectiv altor
legi,conexe, componente ale Sistemului legislativ statal.
Articolul 153: Cu privire la necesitatea infiintarii si dezvoltarii,la nivel
statal, a unui sector economic, exclusiv de Stat
(1) Sectorul economic, in cadrul Statului Roman, este alcatuit dintr-un sector
9
economic, cu capital exclusiv de Stat, respectiv dintr-un sector economic cu capital
exclusiv privat, respectiv dintr-un sector economic, cu capital mixt, de Stat- privat,
avand doua componente: una cu capital majoritar de Stat, iar cealalta cu capital
majoritar privat.
(2) Sectorul economic, exclusiv de Stat, ar trebui sa functioneze pe baza de
planificare societala, in concurenta, loiala, cu celelalte sectoare economice,dar nu si
pe principiul pietei libere si, mai ales, a libertatii, iresponsabile, acordata
conducatorilor respectivului sector, asa cum functioneaza in prezent,ceea ce a mai
ramas din acest sector economic,cu consecinte catastrofale asupra viitorului
sectorului economic,in cauza.
(3) Existenta unui sector economic, exclusiv de Stat, care functioneaza pe baza de
planificare, pentru a raspunde,in mod optim, solicitarilor societale, ar contribui, in
mod determinant, la extinderea bazei de impozitare, cu efect corespunzator,
protectionist, asupra Populatiei statale, prin preluarea unei sarcini fiscale,
considerabile, care, in cazul inexistentei, sau impotentei functionale a sectorului
economic, exclusiv de Stat, trebuie suportata, intr-o masura determinanta si greu
apasatoare, din punct de vedere existential, de catre Populatia statala.
(4) Impozitele, taxele, precum si alte venituri, specific fiscale, care alimenteaza
bugetul de Stat, la nivel statal, respectiv districtual, respectiv localitational, se prevad
la nivel constitutional si se reglementeaza, din punct de vedere legislativ, in functie de
importanta lor, la nivel constitutional si/sau la nivel legislativ.
(5) Statul Roman, fiind prevazut, la nivel constitutional (in cadrul Articolului 1), a fi
atat Stat social, cat si Stat civilizat, pentru a nu se manifesta necesitatea, sau tendinta
de a impovara, din punct de vedere fiscal,intr-un mod excesiv, Populatia statala,
trebuie sa detina, in mod exclusiv si determinant, un sector economic, de Stat, in care
Statul sa fie exclusiv proprietar si conducator, precum si un semnificativ sector
economic, mixt, de Stat-privat, in care Statul sa fie atat proprietar majoritar, cat si
coordonator principal al respectivului sector economic.
(6) In calitate de proprietar si de conducator, unic, al sectorului economic, exclusiv de
Stat, Statul Roman trebuie sa utilizeze sectorul economic, in cauza, inclusiv in scopul,
prioritar, de a obtine fondurile financiare, necesare existentei si dezvoltarii, benefice,
a tipurilor de Stat, prevazute a exista, oficial (in cadrul Articolului 1), si nu in scopul,
prioritar, de a realiza venituri cat mai mari, mai ales in scopul ca o cota, cat mai mare,
proportionala cu veniturile realizate, sa fie repartizata unor conducatori, sau
functionari ai Statului, prin intermediul unui sistem de salarizare, de tip: ''in acord''.
Desi un asemenea sistem de stimulare este posibil si chiar recomandabil a fi utilizat,
totusi aceasta motivatie nu trebuie avuta in vedere,intr-un scop prioritar,in care sa nu
afecteze veniturile necesare existentei si dezvoltarii Statului social, respectiv a
Statului civilizat.
(7) Statul Roman poate si trebuie sa realizeze si sa alimenteze, periodic (in masura
posibilitatilor), un fond bugetar, special, mai ales din veniturile obtinute prin
sectorul economic, exclusiv de Stat, fond destinat acordarii unor compensatii salariale
acelor functionari, respectiv lucratori, de Stat, care, in perioade de criza economica,
nu-si pot realiza veniturile salariale obisnuite, ca in perioadele de normalitate
societala, sau chiar pot ajunge in situatia de a deveni someri.
10
(8) In calitate de proprietar, respectiv de coordonator a unor obiective economice,
componente ale sectorului economic de Stat, producatoare de venit, Statul va plati
impozite si taxe, aferente, la fel ca orice proprietar, respectiv producator privat,
legislatia in cauza neputand fi partinitoare, in favoarea Statului, decat in cazuri
speciale, declarate oficial (sub forma existentei unor stari,societale,speciale si
anume:stare de urgenta,de agresiune statala,de razboi,de calamitate,de epidemie),
constatate, oficial, ca atare, de catre institutii, abilitate, ale Statului.
(9) Avand in vedere motivatia expusa in cadrul aliniatelor precedente, ale prezentului
Articol, Statul Roman va elabora si aplica o strategie de dezvoltare economica,
optima, a economiei de Stat (in functie de posibilitati), prin mentinerea, in
permanenta, a nivelului de venituri nete, produse de sectorul economic, exclusiv
de Stat, cu minim 15-20% peste nivelul de venituri nete, produse de sectorul
ivaeconomic, exclusiv privat, precum si de sectorul economic mixt, de Stat-
privat,dar in care capitalul privat este majoritar.
(10) Alte reglementari, in contextul celor expuse in cadrul prezentului Articol, fac
obiectul Legii constitutionale aferenta sectorului economic, de Stat, respectiv altor
Legi constitutionale, conexe, respectiv altor Legi, conexe, din cadrul Sistemului
legislativ statal.
Articolul 154: Cu privire la definirea si recunoasterea, oficiala,
de drept, a minoritatilor conlocuitoare
(1) In cadrul Statului Roman coexista, alaturi de: Etnia locuitoare, principala,
fondatoare statal, cu al carui aport, fundamental, s-a constituit Statul Roman si care
este: Etnia Romana si alte; Etnii conlocuitoare.
(2) In aprecierea importantei civilizationale, la nivel statal, a unei Etnii conlocuitoare,
precum si in acordarea de drepturi, specifice, Etniei respective, la nivel constitutional,
respectiv la nivel legislativ, trebuie sa se aiba in vedere, pe de o parte, aportul
respectivei Etnii conlocuitoare la evolutia benefica a Statului Roman, precum si, pe
de alta parte, loialitatea Etniei conlocuitoare,respective,fata de Etnia principala,
fondatoare statal, cu a carei contributie, fundamentala, s-a realizat si se mentine, din
punct de vedere existential, Statul Roman.
(3) Aprecierea unei grupari populationale, specific traditionale, din cadrul Populatiei
statale a Romaniei, ca fiind: Etnie conlocuitoare, se realizeaza daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
(3.1) Gruparea populationala, specifica, dispune de o limba proprie;
(3.2) Gruparea populationala, specifica, dispune de traditii proprii;
(3.3) Gruparea populationala, specifica, dispune de o cultura proprie;
(3.4) Gruparea populationala, specifica, respecta prevederile constitutionale, respectiv
legislative, referitoare la Etniile conlocuitoare, existente in cadrul Statului Roman, in
Constitutia statala a Romaniei, respectiv in Sistemul legislativ,statal, al Statului
Roman;
(3.5) Gruparea populationala specifica dispune, in cadrul Statului Roman, de un
numar minim de: 100.000 membri componenti, declarati, oficial, cu prilejul
ultimului recensamant, populational, efectuat.
11
(4) Gruparile populationale, specifice, care nu indeplinesc conditia prevazuta la
aliniatul (3.5), dar indeplinesc celelalte conditii: (3.1); (3.2); (3.3); (3.4), alcatuiesc:
Grupari populationale etnice, existente in cadrul Statului Roman, daca au un
numar,minim,de:1.000 membri, componenti, recenzati, oficial, la ultimul
recensamant,populational,efectuat.
(5) In functie de comportamentul lor, in cadrul Statului Roman, Etniile conlocuitoare,
respectiv Gruparile populationale, etnice, pot beneficia, oficial, de anumite:
avantaje,oficiale,prevazute a putea fi acordate,la nivel constitutional,respectiv la
nivel legislativ,precum si in mod meritocratic, sau pot suporta anumite: sanctiuni,
oficiale,in cazul in care nu manifesta loialitate, fata de Etnia Romana,ca Etnie
principala,fondatoare statal,respectiv in cazul in care nu respecta Constitutia
statala si legile componente,din cadrul Sistemului legislativ,statal,al Statului
Roman.
(6) Este interzisa manifestarea,specific iredentista, respectiv autonomista,respectiv
secesionista,pe criterii etnice, a unor Etnii conlocuitoare,respectiv a unor Grupari
populationale,etnice,respectiv a unor persoane, pe teritoriul Statului Roman.
(7) Este interzisa organizarea actiunilor iredentiste,avand drept scop revendicarea
acordarii statutului de limba oficiala,statala,altei limbi decat limba romana.
(8) Pentru Etniile conlocuitoare,respectiv pentru Gruparile populationale,etnice,
amplasate in zone compacte,la nivel localitational,respectiv la nivel districtual-
judetean,respectiv la nivel districtual-provincial,in functie de numarul de solicitanti,
se poate realiza predarea unor discipline (specifice),in limba Etniilor conlocuitoare,
respectiv in limba Gruparilor populationale, etnice,precum si organizarea unor actiuni
culturale,specifice (exemple: festivaluri ),respectiv se pot da,in folosinta:Case de
cultura,Muzee etnice,Biblioteci cu sectii etnice,dedicate, Emisiuni dedicate, in cadrul
programelor mass-media,de Stat,Teatre,Ansambluri folclorice,Gradinite s.a. (in
functie de caz).
(9) Alte prevederi, referitoare la statutul Etniilor conlocuitoare, respectiv al
Gruparilor populationale, etnice, fac obiectul Legii constitutionale a Statului
National, respectiv a Legii constitutionale a Etniilor conlocuitoare si Gruparilor
populationale, etnice, respectiv a altor Legi constitutionale, conexe, respectiv a altor
legi,conexe,din cadrul Sistemului legislativ,statal, al Statului Roman.
Articolul 155: Cu privire la necesitatea implicarii, oficiale, a unor
conducatori de institutii statale si, mai ales, a unor
conducatori de institutii de tip puteri de Stat,
ca inculpati, in cadrul unor procese, intentate de catre
persoane care se considera, oficial, ca fiind victime ale
abuzurilor de guvernare
(1) In cadrul Constitutiei statale, actuale, Romaniei, la Articolul 1, aliniatul (3), este
prevazut ca: Statul Roman este Stat Social, iar la Articolul 47, aliniatul (1), este
prevazut ca: ''Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de
protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.'', dar,
din nenorocire pentru Populatia statala, nici una dintre prevederile mentionate
12
anterior, in mod succint, in cadrul Constitutiei statale, actuale, a Romaniei, nu a
fost, in mod adecvat, dezvoltata, printr-o Lege aferenta, pentru a putea fi si
eficient aplicata, la nivel societal.
(2) Desi, in mai multe randuri, reprezentanti ai Societatii Civile Romane au solicitat,
in mod oficial, Conducatorilor Statului Roman, dezvoltarea corespunzatoare, precum
si aplicarea adecvata, concreta, la nivel societal, a prevederilor constitutionale,
respective, solicitarile, in cauza, au fost ignorate, la fiecare dintre revizuirile
constitutionale, care s-au realizat pana in prezent.
(3) Desi, in cadrul Articolului 2, aliniatul (1), al Constitutiei statale, actuale, a
Romaniei, este prevazut ca: ''Suveranitatea nationala apartine Poporului Roman,
care o exercita prin organele sale reprezentative,constituite prin alegeri
libere,periodice si corecte, precum si prin referendum'',organele reprezentative, in
cauza, nu au considerat, niciodata, in cei 24 ani, care au trecut de la RRD-1989, ca
Poporului Roman, in calitatea pe care o are (citata anterior, in cadrul prezentului
aliniat), ar trebui sa i se ofere ocazia de a exercita Suveranitatea nationala, pe care o
detine, in mod exclusiv, organizand, in acest scop, un referendum consultativ, asa
cum este prevazut sa se organizeze, in mod obligatoriu, la sfarsitul fiecarui an
calendaristic, in: Constitutia de la Timisoara (la Articolul 67, aliniatul (1)), organele
reprezentative, respective,prezumand, probabil, ca Poporul Roman nu poate avea alte
optiuni sau nevoi, de a se exprima, ca atare (adica prin referendum), decat cele pe
care le-a exprimat si le va mai exprima si hotari, in viitor, dar numai prin intermediul
organelor reprezentative, in cauza, in cadrul institutiilor de putere, de Stat, in care
activeaza,ca si conducatori,respectiv ca reprezentanti,alesi,membrii componenti care
alcatuiesc organele reprezentative,citate anterior.
(4) Din cele expuse in cadrul aliniatelor anterioare, ale prezentului Articol, rezulta ca
impotriva Poporului Roman, in calitate de detinator, exclusiv, al Suveranitatii
nationale, s-au comis, in perioada post-revolutionara (de dupa RRD-1989), mai multe
actiuni de: uzurpare suveranitationala, in sensul ca Poporului Roman nu i s-a
oferit ocazia sa decida, singur, prin referendum, chiar si in probleme care
afectau si afecteaza, direct, Populatia statala (exemplu: contractarea unor
imprumuturi internationale, de sume deosebit de mari), preferandu-se (in mod
abuziv si total nedemocratic), ca, in locul Poporului Roman, hotararile respective
sa fie adoptate, exclusiv, de catre: ''organele sale reprezentative, constituite prin
alegeri libere, periodice si corecte''.
(5) In contextul expus anterior, deoarece este de notorietate faptul ca datoria publica,
externa, a Romaniei a ajuns la o valoare, totala, in jur de 100 miliarde euro, iar
imprumuturile respective nu au fost validate de Poporul Roman prin referendum, s-a
creeat, astfel, o motivatie serioasa pentru ca Poporul Roman sa refuze, sa-si
asume, oficial, restituirea sumelor respective si sa invite pe reprezentantii
Bancilor internationale, finantatoare, ca sa se adreseze direct,si oficial,
persoanelor cu care au negociat contractarea imprumuturilor respective, pentru
a recupera, de la acestea, sumele imprumutate, cu precizarea ca reprezentantii
Bancilor finantatoare erau obligate, inainte de a acorda imprumuturile, in
cauza, sa cunoasca care este legislatia Romaniei si cine detine si exercita
Suveranitatea nationala,respectiv de la cine sa solicite, in prealabil, acordul in
13
vederea validarii,ulterioare,a unui imprumut, negociat cu alte persoane.
(6) In mod similar celui expus la aliniatul anterior, se poate si chiar trebuie sa se
actioneze, astfel, pentru a nu se accepta, oficial, privatizarea excesiva, realizata
in mod samavolnic si fraudulos,prin care Poporul Roman a fost,practic,jefuit,in
mod deliberat si sistematic, de catre reprezentantii sai, alesi, care au realizat
actiunile respective,abuzand de calitatea lor,atat prin prerogativele pe care si le-
au asumat, cat si prin refuzul de a consulta Poporul Roman, in calitate de
detinator, exclusiv, al Suveranitatii nationale, daca este de acord cu modul in
care a fost guvernata,in numele sau,de catre guvernantii Statului
Roman,proprietatea de Stat,care nu apartinea guvernantilor,ci Poporului
Roman.
(7) Tot intr-un mod similar trebuie procedat si pentru a se recupera, de la
guvernantii corupti si abuzivi, drepturile cuvenite persoanelor individuale, care
sunt locuitori ai Statului Roman (care Stat este de tip social) si care aveau
dreptul la asigurarea, in calitate de cetateni,( din partea Statului social), a unui
nivel de trai decent (in conformitate cu prevederile Articolului 47, aliniatul
(1)),drept care,insa,le-a fost ignorat,si,astfel, le-a fost refuzat,in mod abuziv,cu
consecinte,existentiale,deseori dramatice,pentru persoanele in cauza, precum si
cu precizarea ca, din punct de vedere legislativ, ajungerea unei persoane intr-o
stare existentiala indecenta, din punct de vedere material, nu i se poate reprosa,
intotdeauna persoanei in cauza, trebuind sa se tina cont, inclusiv din punct de
vedere juridic, de faptul ca multe astfel de persoane au ajuns in asemenea situatii,
tocmai datorita abuzurilor samavolnice, comise de catre anumiti conducatori ai
Statului Roman (exemplu: taierile masive de pensii, respectiv salarii, hotarate si
realizate in cursul anilor 2010-2011, precum si concedierile masive, din intreprinderi
de Stat, ca efect al privatizarii abuzive a sectorului economic de Stat).
(8) Tot intr-un mod similar, Poporul Roman poate anula, prin referendum, anumite
hotariri, cu privire la transferarea unor bunuri care constituiau proprietate de Stat,
catre anumite persoane, organizatii, sau State, efectuate sub forma de cedari, respectiv
de retrocedari s.a., de catre anumiti conducatori ai Statului Roman (fara insa a fi
avizate, in acest scop, de catre Poporul Roman, prin referendum, adica prin
exercitarea Suveranitatii nationale (exemple: creanta catre Statul Suedez, transferarea
unor bunuri catre ex-regele Mihai, al fostului Regat al Romaniei).
(9) Tot intr-un mod similar trebuie procedat pentru anularea unor hotarari adoptate, in
mod abuziv, cu depasirea prerogativelor avute, de catre anumiti conducatori ai
Statului Roman, care au renuntat la dreptul de proprietate al Statului Roman asupra
unor bunuri, respectiv teritorii, fara a avea, insa, in acest scop, un aviz favorabil, din
partea Poporului Roman, exprimat prin referendum (exemple: Tezaurul romanesc, de
la Moscova, Insula Serpilor, bunurile fundatiei E. Gojdu, creante ale unor alte State,
catre Statul Roman, ca de exemplu: Germania, anumite tari africane s.a.).
(10) In acelasi context trebuie sa se inceapa, cat mai curand posibil, o ampla
campanie de anchetare justitiara a tuturor guvernantilor, la nivel statal,
respectiv la nivel districtual- judetean, respectiv la nivel localitational, care, in
calitate de reprezentanti alesi, au abuzat de prerogativele lor, in detrimentul
Poporului Roman (respectiv a Populatiei statale), pentru a jefui, in mod
14
deliberat si sistematic,Statul Roman,respectiv Populatia statala,prin pervertirea
criminala,atat la nivel social,cat,mai ales,la nivel societal, a activitatii de
guvernare,realizata ,aproape exclusiv, in folosul lor, precum si al clientelei lor
specifice, pana la aducerea Statului Roman si a Populatiei statale, in situatia
dezastruoasa in care se afla, in prezent.
(11) In Statele autentic civilizate se cunoaste, de regula, ca daca prin guvernare
corupta si samavolnica, o mare parte a Populatiei este, in mod
deliberat,frustrata de dreptul de a exista,in mod decent,atunci infractionalitatea,
la nivel societal, creste semnificativ, motivata, in principal, nu de degradarea
morala a Populatiei, ci de degradarea morala a conducatorilor si, in special a
guvernantilor, care jefuind printr-o politica- partidica, abuziva si corupta, Statul
pe care trebuie sa-l guverneze, in mod corect, determina si chiar obliga (in
consecinta,precum si in functie de caz) o parte,corespunzatoare, a Populatiei, sa
recurga la comiterea de infractiuni, pentru a putea obtine, pe aceasta cale,
veniturile necesare pentru a putea exista. In conditiile expuse anterior, pana cand
se va reusi eliminarea, de la putere, a categoriei politico-partidice declasate, care a
acaparat, de mai multa vreme, conducerea Statului Roman ,si incearca sa o pastreze
prin manipulare electorala,precum si prin dezinformare mediatica (cu sprijinul unei
categorii profesionale, declasate moral si profesional, de: agenti subversivi, de
politie politico-partidica,infiltrati in mai toate sectoarele sociale,respectiv societale),
este necesar sa se modifice, in mod corespunzator, si Sistemul legislativ statal.
Astfel oamenilor condamnati pentru infractiuni comise, in disperare de situatie,
deoarece Statul social nu le-a asigurat acordarea dreptului la un nivel minim de
existenta decenta (de care trebuiau sa beneficieze, ca locuitori ai Statului
Roman,de tip:social),trebuie sa li se asigure, acum, dreptul la recurs
procesual,inclusiv in contextul in care sa fie inculpati, pe langa oamenii care au
fost condamnati, in cauza, si acei guvernanti, datorita carora oamenii
condamnati,respectivi,au devenit,inainte de a comite infractiunile pentru care au
fost condamnati,victime ale abuzurilor de guvernare. Pe de alta parte, victimelor
abuzurilor de guvernare, condamnate ca infractori, trebuie sa li se mai asigure si
dreptul la acordarea de circumstante atenuante, in legatura cu motivatia, de nivel
societal, care i-a adus la situatia de infractori.
(12) Actiunile de anchetare a coruptiei si samavolniciei comise de catre anumiti
conducatori ai unor institutii de Stat,la nivel statal,respectiv districtual,respectiv
localitational, mentionate anterior, trebuie continuate cu o:ampla actiune de
anchetare justitiara, a tuturor conducatorilor Statului, din perioada post-
revolutionara, realizata prin intermediul unor instante de judecata, abilitate in
acest scop,la toate nivelele de justitiere, cu precizarea ca, pe langa conducatorii
care vor fi anchetati, trebuie sa fie inclusi,reforme legislative, referitoare la procedurile de
justitiere juridica, in vederea optimizarii si
eficientizarii procesului justitiar
(1) Declansarea unei actiuni, de anvergura, la nivel statal, respectiv
districtual,respectiv localitational, pentru anchetarea justitiara a coruptiei ,
samavolniciei si chiar a criminalitatii, la nivel societal, comise de catre anumiti
conducatori ai Statului Roman, precum si de catre anumiti complici ai acestora,
respectiv sprijinitori, intre care evidentiem in mod deosebit: agentii subversivi, de
politie politico-partidica, in care s-au transformat multi dintre membrii
componenti ai unor institutii de Stat, cu specific militar, de ordine, de informatii
s.a., transformate prin degenerare functionala si inalta-tradare a respectivilor
conducatori, in Agenturi subversive, de sprijinire a conducatorilor, statali,
infractori, precum si de oprimare, respectiv chiar de reprimare a dizidentilor
care militeaza impotriva respectivilor conducatori, dintre care unii s-au implicat
si in complotul anti-statal, respectiv anti-populational, de implementare, la nivel
societal, in regim de urgenta, in Romania a asa-numitei ''noi ordini mondiale'',
de ''fabricatie'' specific masonica si mafiota, prin care se intentioneaza
subjugarea economica, si apoi inrobirea societala, a tuturor Statelor Lumii, in
care suntem integrati existential.
(2) Reforma legislativa, justitiara, trebuie sa aiba ca obiectiv fundamental,
optimizarea si eficientizarea Fortei justitiare societale, atat prin adoptarea unor masuri
de urgentare a desfasurarii proceselor justitiare, respectiv de impiedicare a tendintei
de tergiversare, prin amanare, a desfasurarii proceselor si, mai ales, prin adoptarea
unor modalitati de pedepsire, pentru a reface increderea Populatiei in justitie, pe de
o parte, respectiv pentru a descuraja tendintele de amplificare a starii
infractionale, sporind, corespunzator, teama de pedeapsa, a posibililor infractori,
deseori periculosi si bine organizati, cum sunt criminalii societali, care isi comit
crimele, pe cale politico-partidica, sub protectia unor guvernari corupte si
samavolnice, la nivel statal, respectiv la nivel districtual, respectiv la nivel
localitational, dar, de multe ori, si la nivel international, respectiv la nivel
lumesc.
(3) Una dintre masurile care trebuie urgent adoptata, consta in: anularea raspunderii
politice, a unor institutii de conducere statala (care, practic, nu poate avea efecte
juridice anti-infractionale), si inlocuirea raspunderii politice cu raspunderea
juridica, chiar corespunzator accentuata, din punct de vedere al eficientei si
descurajarii realizarii infractiunilor pe aceasta cale.
(4) In contextul eficientizarii actiunii de justitiere, mentionate anterior, trebuie
inasprite, in mod corespunzator, pedepsele aplicate infractorilor ce pot fi
considerati: mari ''rau-facatori'', la nivel societal, prin efectuarea, in regim de
urgenta, a unor modificari legislative, in acest scop, intre care trebuie avute in
vedere, cu prioritate:
(4.1) Asocierea actualei Constitutii statale a Romaniei a Sistemului justitiar
constitutional, in vederea definirii, inculparii, acuzarii, judecarii si condamnarii,
16
corespunzatoare a criminalilor societali.
(4.2) Reintroducerea pedepsei cu moartea;
(4.3) Reintroducerea pedepsei de detentie pe viata, precum si a detentiei cu obligare
la regim de munca, pentru recuperarea prejudiciilor aduse, la nivel societal, in cazul
in care respectivele prejudicii nu pot fi recuperate altfel;
(4.4) Reintroducerea pedepsei de detentie in regim de: ''temnita grea'', pentru acei
infractori care nu coopereaza, in mod adecvat, in vederea recuperarii fondurilor
delapidate, sau obtinute si detinute secret, ca urmare a practicarii unor activitati de
coruptie.
(4.5) Confiscarea totala, respectiv partiala, in functie de caz, adica de gravitatea
faptelor comise, respectiv de marimea prejudiciilor aduse Statului, respectiv altor
institutii, sau persoane pagubite.
(4.6) Interzicerea dreptului de a mai ocupa, in viitor, sau pe o anumita perioada
temporala, functii de Stat.
(4.7) Interzicerea dreptului de a vota.
(4.8) Anularea diplomei de licenta, pe criterii morale, respectiv profesionale, in
functie de caz.
(4.9) Interzicerea dreptului unui ''rau-facator'', dovedit, de a avea domiciliul in
anumite localitati, respectiv districte ale tarii, pe care le-a prejudiciat, in mod grav,
prin activitatea sa, samavolnica, de demnitar, respectiv de functionar public.
(4.10) Publicarea numelui, impreuna cu o motivatie succinta, intr-o ''Carte neagra a
rau-facatorilor'', editata, in mod oficial, la nivel statal, respectiv la nivel districtual,
respectiv la nivel localitational, pentru a constitui un exemplu cunoscut, respectiv de
blamat, respectiv de evitat, in Istoria statala, respectiv districtuala, respectiv
localitationala.
Articolul 157: Cu privire la modul de actiune a Populatiei statale,
in vederea stoparii, respectiv a anihilarii unui Complot
anti-statal, sau a unei Lovituri de Stat ( declansate in
vederea acapararii, samavolnice, a Puterii de Stat),
si, apoi, a revenirii la Statul de drept
(1) Un complot anti-statal, respectiv o Lovitura de Stat, impotriva unui Stat de drept,
pot fi declansate atunci cand exista grupari de interese clientelare, specifice, dar si
subversive, care doresc sa acapareze puterea de Stat si sa o utilizeze, apoi, in mod
samavolnic si prioritar, in folosul intereselor lor, precum si, de regula, sa pastreze
puterea de Stat, astfel obtinuta, chiar si cu orice pret, cat mai mult timp posibil.
(2) Acapararea, samavolnica, a puterii de Stat, de catre grupari de interese,
clientelare, specifice si subversive, se poate realiza si intr-un mod corespunzator
ocultat, cu sprijinul inalt-tradator, dar si uzurpator de Suveranitate nationala, precum
si criminal, la nivel societal, al unor conducatori de institutii, de Stat si, mai ales, de
institutii de putere de Stat, care au fost, in prealabil, infiltrati, in posturile respective,
cu sprijinul ocult si subversiv al gruparilor de interese, subversive, mentionate
anterior, respectiv cu sprijinul unor institutii, de Stat, degradate, functional, in mod
17
 

deliberat, subversiv si samavolnic, ca: Agenturi subversive, de sprijinire a
organizarii si realizarii unor comploturi, anti-statale,respectiv a unor Lovituri
de Stat, in scopul transformarii Statului de drept, in Pseudo-Stat de drept,
respectiv, in transformarea Statului democratic, in Stat Pseudo-democratic.
(3) In cazul in care se produce una dintre starile societale , mentionate anterior,
Populatia statala trebuie instiintata, asupra acestei agresiuni, precum si asupra
faptului ca este, imperios necesar, sa reactioneze, in mod adecvat, adica la inceput, in
mod pasnic, pentru a solicita organizarea, oficiala, a unui referendum, prin
intermediul caruia sa-si exercite dreptul de exercitare a Suveranitatii nationale, pe
care il detine, in mod exclusiv, (in conformitate cu prevederile Articolului 2 a actualei
Constitutii statale, a Romaniei) si sa hotarasca in legatura cu starea societala a
Statului Roman, precum si in legatura cu inculparea, acuzarea, judecarea si
pedepsirea complotistilor, precum si a complicilor si sprijinitorilor acestora.
(4) Organizatiile civice autentice, precum si cetatenii, respectiv patriotii autentici,
reuniti in : Avangarda civica a Populatiei statale, trebuie sa sprijine, in mod
corespunzator, solicitarea referendumului, mentionat la aliniatul anterior, si sa
actioneze pentru impiedicarea manipularii referendumului, prin dezinformarea
Populatiei, prin intermediul unor mijloace mass-media, de Stat (a caror conducatori
au devenit complici, respectiv sprijinitori ai complotistilor), sau prin falsificarea,
electorala, a realizarii referendumului.
(5) Cetatenii si patriotii autentici, in calitate de: vectori principali ai Societatii
Civile Romane, autentice, si aparatori ai Populatiei statale (care detine, in mod
exclusiv, Suveranitatea nationala), trebuie sa actioneze, in mod curajos si eficient,
pentru informarea corecta a Populatiei, in legatura cu identitatea organizatiilor
subversive (exemplu: partide politice), respectiv cu identitatea conducatorilor,
complicilor, agentilor subversivi, si sprijinitorilor complotistilor, precum si in
legatura cu scopurile pe care acestia le urmaresc.
(6) Vectorii autentici ai Societatii Civile Romane trebuie sa se implice si in
organizarea de proteste publice, respectiv de demonstratii, impotriva complotistilor,
precum si pentru revenirea la Statul de drept.
(7) Vectorii autentici ai Societatii Civile Romane trebuie sa explice, Populatiei statale,
ca este detinatoare a puterii supreme, de Stat (Suveranitatea nationala) si, in cazul
in care nu se poate realiza un referendum, la nivel statal, din cauza opozitiei
complotistilor, precum si a complicilor si sprijinitorilor lor, pot si trebuie sa incerce sa
organizeze referendumuri, la nivel localitational, respectiv la nivel districtual, acolo
unde Populatia localitationala, respectiv Populatia districtuala, a constientizat,
corespunzator, pericolul in care se afla Statul Roman, si doreste sa se implice, uzand
de: Suveranitatea locala, respectiv de: Suveranitatea districtuala (ca parti
componente ale: Suveranitatii nationale), pentru a se opune, in mod organizat,
actiunii complotiste, precum si pentru a-i determina pe conducatorii institutiilor
de putere locala sa li se alature, in aceasta actiune.
(8) Populatia statala trebuie informata, pentru a putea constientiza, in mod
corespunzator, ca, daca complotistii nu predau puterea, de Stat, pe care au
acaparat-o, in mod samavolnic, reprezentantilor autentici ai Societatii Civile
Romane, adica
ai Populatiei statale, respectiv districtuale, respectiv
18
localitationale, sunt, in drept, sa actioneze prin toate mijloacele, de care dispun,
pentru indepartarea lor de la exercitarea puterii de Stat. In cazul in care
complotistii recurg la represiune, impotriva Populatiei statale, respectiv districtuale,
respectiv localitationale, implicand, in acest scop, si forte militare, respectiv de
ordine, respectiv de agenti oculti si subversivi, care au procedat, in mod: inalt-
tradator, precum si: uzurpator de Suveranitate, sa se puna in slujba complotistilor
anti-statali, si nu in slujba Populatiei, atunci si Populatia este indreptatita sa
raspunda unor acte de agresiune, tot cu acte de agresiune (in mod similar celui in
care revolutionarii autentici au procedat, in timpul RRD-1989, impotriva fortelor de
represiune ale fostului regim comunist-dictatorial, chiar cu riscul de a-si asuma
sacrificiul suprem, vatamarea corporala, sau arestarea si represiunea in detentie.
(9) Populatia statala trebuie sa stie ca, in general, daca intr-un Stat, prevazut a fi, la
nivel oficial, precum si constitutional, un Stat de drept, respectiv un Stat social
(asa cum este si Statul Roman) izbucneste o rascoala, sau o revolta , de mari
proportii, sau chiar o revolutie, (ca in decembrie 1989), evenimentul social,
respectiv societal, in cauza, constituie, de fapt, o dovada a existentei unor
multiple, semnificative si chiar determinante nemultumiri, ale Populatiei,
acumulate in timp, carora, pe de o parte, nu li s-a acordat, in mod preventiv, la
timpul potrivit, atentia cuvenita, la nivel societal, din partea conducatorilor
institutiilor de Stat, si, mai ales, a conducatorilor institutiilor de putere, de Stat,
iar, pe de alta parte, ca aceasta atitudine constituie, de fapt, o desconsiderare a
Populatiei statale ( care detine, in mod exclusiv, Suveranitatea nationala, in
conformitate cu prevederile Articolului 2), iar aceasta sfidare nu doar ca merita,
dar si trebuie sanctionata, in mod corespunzator, de catre Populatia statala,
inclusiv in mod violent, daca este nevoie, pentru a putea fi recuperat, inclusiv
astfel, Statul de drept, confiscat, in mod ocult, subversiv si samavolnic, de catre
reprezentantii unor grupari de interese clientelare, anti-statale si anti-
populationale.
(10) In cazul in care se declanseaza o revolta, de mari proportii, respectiv o revolutie
care implica, in anumite localitati, participarea masiva si determinanta a Populatiei,
rasculatii, respectiv revolutionarii trebuie sa stie ca , in virtutea detinerii dreptului de
Suveranitate nationala, exclusiv, de catre Populatia statala, daca conducatorii statali
refuza sa organizeze un referendum, solicitat de catre reprezentanti autentici si
abilitati, moral, ai Societatii Civile Romane, precum si de reprezentanti autentici ai
Populatiei revoltate, protestatare sunt indreptatiti, de fapt (in mod similar Revolutiei
Romane din Decembrie 1989), sa raspunda, la represiune, cu represiune, in contextul
in care isi asuma responsabilitatea si riscurile existentiale, de a lupta, cu mijloacele pe
care le au la dispozitie, pentru a inlatura, de la exercitarea puterii de Stat, a
complotistilor, complicilor si sprijinitorilor acestora, in vederea recuperarii puterii
de Stat, in favoarea Populatiei statale, iar, daca vor reusi, vor binemerita
recunostinta Populatiei statale (asa cum s-a intamplat in cadrul RRD-1989), cand
revolutionarii autentici au recuperat puterea de Stat, respectiv Suveranitatea
nationala, de la uzurpatorii comunisti-dictatoriali si au retrocedat-o Populatiei
statale, de la care, insa, apoi, o categorie politico-partidica, nu doar nevrednica,
ci si subversiva, uzurpatoare- suveranizational, si criminala, la nivel societal, a
19
confiscat-o, in mod ocult si viclean, specific masonic, respectiv mafiot, si si-a
consolidat, apoi, in timp, puterea de Stat, pe care o detinea, astfel obtinuta, in vederea
instalarii asa-numitei: ''noii ordini mondiale'', care a situat, in prezent, Romania, la
nivel societal, in situatia dezastruoasa, in care se afla, in prezent. Puterea de Stat
trebuie, astfel, din nou, recuperata si redata Populatiei statale, care trebuie sa o
detina, atat de drept, cat si de fapt, intr-un Stat autentic-democratic, cu ajutorul
cetatenilor si patriotilor autentici (ca si in decembrie 1989), adica inclusiv cu
aportul implicarii totale si a infruntarii riscului sacrificiului personal, daca va fi
nevoie.
(11) Avand in vedere modul in care s-au produs anumite evenimente, in Romania, in
ultima perioada temporala (exemple: Referendumul pentru demiterea Presedintelui
Statului, suspendat de catre Parlament; acceptarea Dictatului de la Bruxelles, de catre
actualul Prim-ministru; desfasurarea ultimelor Alegeri districtuale si locale, respectiv
parlamentare, fara a se fi dat, in mod oficial, in prealabil, publicitatii, numarul total de
persoane, cu drept de vot; tergiversarea, deliberata si subversiva, a datelor ultimului
recensamant, tocmai pentru a nu se putea cunoaste numarul total de votanti
(electori);nesocotirea hotaririi, privind Parlamentul uni-cameral, adoptata prin
referendum, de catre Electoratul statal; alocarea de fonduri publice, importante,
catre Biserica Ortodoxa Romana, respectiv catre ''Serviciile secrete'' (in fapt,
Agenturi oculte si subversive, de politie politica, in vederea supravegherii si
manipularii Populatiei, dar si reprimarii, respectiv chiar suprimarii dizidentilor;
modul in care s-a suplimentat numarul de membri ai Parlamentului Romaniei, astfel
incat majotitatea membrilor sa fie constituita din agenti, oculti si subversivi, care
actioneaza la ordin; politizarea si clientelizarea, fara precedent a Justitiei), conduc la
concluzia ca, incepand chiar cu seara zilei de 22 decembrie 1989, in Romania au
avut loc mai multe comploturi anti-statale, respectiv Lovituri de Stat,
nedeclarate oficial, care au avut, drept consecinta transformarea Statului de
drept in Pseudo-Stat de drept, respectiv a Statului constitutional in Stat Pseudo-
constitutional, precum si in anularea Statului social. Romania a devenit, in
timp,un camp de confruntare pentru gruparile de interese, specific-clientelare, de tip
politico-partidic, deviationist-sexual, etnic, religios, masonic si mafiot, care au
transformat Tara noastra intr-un Stat pilot pentru implementarea, in regim de
urgenta, a ''noii ordini mondiale'', ca doctrina de subjugare statala si inrobire
societala, specifica, elaborata de catre organizatia masonica cea mai malefica, din
cate au existat, numita B'nai B'rit, cu sediul central la Washington si cu un guvern
ocult (din umbra), in fiecare tara, selectata ca tinta de agresiune.
Sectiunea II: Sistemul justitiar constitutional
Capitolul I: Componenta Sistemului justitiar constitutional
Articolul 158 : Rolul Sistemului justitiar constitutional
(1) Sistemul justitiar constitutional are rolul de a completa Constitutia statala a
Romaniei, care, in prezent, este doar o: Declaratie, oficiala, de deziderate si
prevederi constitutionale, pentru a o transforma intr-o Constitutie statala,
autentica, de tip: Lege Suprema in Stat.
20
(2) Sistemul justitiar constitutional este alcatuit din Tribunalul Justitiar
Constitutional, respectiv din:Codul procedural de judecata constitutionala,
respectiv din: Codul de infractiuni constitutionale.
(3) Sistemul justitiar constitutional este integrat, din punct de vedere functional, in
cadrul institutiei de tip putere de Stat: Curtea Constitutionala, in conformitate cu
prevederile Articolului 101.
(4) Modul de alcatuire, conducere si functionare al Tribunalului Justitiar
Constitutional face obiectul Articolelor 101; 102; 103, respectiv al Legii
constitutionale aferenta Curtii Constitutionale, precum si obiectul altor Legi
constitutionale, conexe, respectiv si al altor legi conexe, componente ale Sistemului
legislativ, statal.
(5) Codul de proceduri de judecata constitutionala este aferent Instantelor de judecata
din componenta Tribunalului Justitiar Constitutional.
(6) Codul de infractiuni constitutionale este, de asemenea, aferent Instantelor de
judecata din componenta Tribunalului Justitiar Constitutional.
Articolul 159: Sistemul legislativ constitutional
(1) Sistemul legislativ constitutional este alcatuit din Legile constitutionale, respectiv
din Codul de proceduri de judecata constitutionala, respectiv din Codul de infractiuni
constitutionale.
(2) Legile constitutionale au rolul de a dezvolta, precum si de a detalia,
corespunzator, prevederile exprimate in mod succint in cadrul Constitutiei statale,
pentru a permite aplicarea corecta si eficienta a respectivelor prevederi.
(3) Sistemul legislativ constitutional este elaborat de catre institutia de tip putere de
Stat: Curtea Constitutionala.
(4) Exemple de Legi constitutionale: Legea constitutionala a Statului national;
Legea constitutionala a Statului suveran si independent; Legea constitutionala a
Statului unitar si indivizibil; Legea constitutionala a Statului republican; Legea
constitutionala a Statului de drept; Legea constitutionala a Statului democratic; Legea
constitutionala a Statului social; Legea constitutionala a Statului meritocratic; Legea
constitutionala a Statului laic; Legea constitutionala a Statului civilizat; Legea
constitutionala a separarii puterilor de Stat; Legea constitutionala a Curtii
Constitutionale; Legea constitutionala a Parlamentului Moral; Legea constitutionala a
Parlamentului legislativ; Legea constitutionala a Guvernului Prezidential; Legea
constitutionala a Guvernului Societal; Legea constitutionala a administratiei
publice,statale, districtuale; Legea constitutionala a administratiei publice districtuale;
Legea constitutionala a administratiei publice localitationale; Legea constitutionala a
Consiliului National Justitiar; Legea constitutionala a Consiliului National Multi-
media; Legea constitutionala a Institutiei ''Avocatul Poporului''; Legea constitutionala
a Fortei militare; Legea constitutionala a Fortei de ordine; Legea constitutionala a
Fortei justitiare; Legea constitutionala a sectorului economic de Stat; Legea
constitutionala a Academiei Romane; Legea constitutionala a Institutului de cercetari
si aplicatii ezoterice s.a.
Articolul 160: Tipuri de infractiuni constitutionale
21
(1) In functie de gravitatea si consecintele societale, infractiunile constitutionale se
clasifica in:
(1.1) Necunoastere importanta constitutionala;
(1.2) Incalcari constitutionale neconstientizate;
(1.3) Incalcari constitutionale partial constientizate;
(1.4) Incalcari constitutonale deplin constientizate;
(1.5) Infractiuni constitutionale, de gravitate redusa;
(1.6) Infractiuni constitutionale de gravitate medie;
(1.7) Infractiuni constitutionale de gravitate mare;
(1.8) Insulta de simboluri oficiale;
(1.8.1) Insulta de simbol oficial localitational;
(1.8.2) Insulta de simbol oficial districtual;
(1.8.3) Insulta de simbol oficial statal;
(1.8.4) Insulta de ideal statal;
(1.8.5) Insulta de ideal international;
(1.8.6) Insulta de ideal lumesc;
(1.8.7) Insulta de ideal extra-lumesc;
(1.9) Batjocura de simboluri oficiale;
(1.9.1) Batjocura de simboluri oficiale localitationale;
(1.9.2) Batjocura de simboluri oficiale districtuale;
(1.9.3) Batjocura de simboluri oficiale statale;
(1.9.4) Batjocura de simboluri oficiale internationale;
(1.9.5) Batjocura de simboluri lumesti;
(1.9.6) Batjocura de simboluri extra-lumesti;
(1.9.7) Batjocura de ideal statal;
(1.9.8) Batjocura de ideal international;
(1.9.9) Batjocura de ideal lumesc;
(1.9.10) Batjocura de ideal extra-lumesc;
(1.10) Abuzuri constitutionale de gravitate redusa;
(1.11) Abuzuri constitutionale de gravitate medie;
(1.12) Abuzuri constitutionale de gravitate mare;
(1.13) Crime constitutionale
(1.13.1) Tradare redusa;
(1.13.2) Tradare medie;
(1.13.3) Tradare inalta;
(1.14) Uzurpare institutionala de Putere de Stat;
(1.14.1) Uzurpare institutionala redusa;
(1.14.2) Uzurpare institutionala medie;
(1.14.3) Uzurpare institutionala inalta;
(1.15) Uzurpare de Suveranitate populationala;
(1.15.1) Uzurpare de Suveranitate populationala localitationala;
(1.13.2) Uzurpare de Suveranitate populationala districtuala;
(1.15.3) Uzurpare de Suveranitate populationala statala;
(1.16) Genocid
(1.16.1) Genocid categorial populational localitational;
22
(1.16.2) Genocid categorial populational districtual;
(1.16.3) Genocid categorial populational statal;
Lorin Fortuna
Coordonator al Grupului Constitutional
''Timisoara''
P.S.
Constitutia de la Timisoara a fost conceputa nu doar ca o Constitutie, ci si ca un
indrumar, practic, de realizare a unei Constitutii de tip Lege.
Suntem constienti ca nu am realizat o Constitutie performanta, ci doar un
exemplu de Constitutie, pe care am dorit-o sa fie si Lege, nu doar: Declaratie,
oficiala, de principii, si mai dorim ca incercarea noastra sa fie considerata
ca: rod ideologic al Revolutiei Romane din Decembrie 1989.
Am fi dorit sa putem dispune de Constitutia de la Timisoara, in anul 1990,
pentru ca patria noastra: Romania, sa fie, in prezent, un Stat de drept si democratic,
autentic.
Nu am avut, insa, acest noroc si nici nu am beneficiat de increderea necesara
pentru a ajunge in pozitii societale, din care sa putem influenta, benefic, evolutia
patriei noastre.
Ramane altora aceasta sansa, datorie si onoare.
Le dorim succes!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu