duminică, 16 octombrie 2016

Importanta, la nivel societal, a democratiei meritocratice.

Cartelul Organizational
“Timisoara – Avangarda Altruista si
Inteleapta a Romaniei”
Grupul Constitutional ”Timisoara”
Sediu: Timisoara, str. Salciei nr. 2, sc. C, ap. 2
E-mail: forum.constitutional.timisoara@gmail.com
Blog: www.lorin-fortuna.ro
Nr. 6/21.3.27-calendar eral-lumesc-de tip:4 anotimporal-cel4a
12.10.2016-calendar gregorian-cg
Importanta, la nivel societal, a democratiei meritocratice.
A. Definirea conceptului politic: Democratie
Conceptul politic: democratie este specific Statelor democratice si suverane, cum este
prevazut a fi, la nivel constitutional, si Statul Romania ( in Constitutia statala, la Articolul 1,
aliniatele: 1; 3), in care: Puterea Suprema, in Stat (Put-Sup-St), si se exercita prin:
referendum, de catre: Electoratul statal (Elect-Stat), sau prinintermediul organelor
reprezentative ale Statului, desemnate la nivel constitutional, in acest scop, ca: vointa
comuna si suverana a majoritatii Populatiei statale, formulare in care: Populatia statala , in
totalitatea sa, este numita: Poporul Roman , iar vointa comuna, suverana la nivel statal,
este numita: Suveranitate nationala .
In functie de caz, gruparea majoritara de electori, din cadrul Elect-Stat, care exprima,
electoral, aceeasi optiune, este considerata ca reprezentand, de drept, prevazut la nivel
constitutional: vointa comuna, suverana, care defineste: Suveranitatea nationala.
Intr-un Stat democratic (cum este Statul Romania), anumite hotariri de importanta
fundamentala, respectiv de importanta principala, care, de regula, sunt prevazute, legal, a
se adopta de catre anumite institutii principale, ale Statului, abilitate legal in acest scop, se
pot insa adopta (in functie da caz) tot de catre Elect-Stat, prin referendum, adica prin
exercitarea Suveranitatii nationale, (exemple: stabilirea anumitor optiuni, in cadrul
activitatii de: legislare extraordinara, ca: adoptarea Constitutiei, stabilirea anumitor
1
conditii, in cazul realizarii documentatiei oficiale, necesare solicitarii acordarii unor
imprumuturi internationale; introducerea anumitor clauze, in cazul realizarii
documentatiei oficiale, in vederea incheierii unor contracte internationale s.a).
B. Clasificari ale Democratiei
Democratia, ca modalitate de guvernare statala, poate fi clasificata, in principal, in
functie de 2 criterii de clasificare, referitoare la: prioritatea acordata, in practica de
procedura, la nivel societal si anume:
b.1. - Din punct de vedere al prioritatii acordate factorilor decidenti.
b.1.a. - Democratie participativa - in cadrul careia prioritatea luarii unei hotariri, sau a
alegerii unei optiuni, este acordata: vointei comune, exprimata prin vot (in cadrul unui
referendum, caz in care votul, ca tip de vot, este numit: vot referendar) al Populatiei
aferente nivelului la care se realizeaza referendumul, adica al nivelului de reprezentare,
oficiala, teritoriala, din cadrul Statului respectiv (exemplu: statal; districtual; localitational),
la care se supune dezbaterii problema ce necesita luarea unei hotariri sau alegerea unei
optiuni.
Democratia participativa se utilizeaza in detrimentul prioritatii acordate institutiilor
(numite si: organe reprezentative, deliberative, ale Statului), abilitate, oficial, sa exercite,
da numai in mod corespunzator conditionat, anumite parti componente ale Put-Sup-Stat.
Conducatorul, respectiv componenta institutiilor de tip: “ organe reprezentative,
deliberative, ale Statului”se stabileste (in functie de caz) fie in mod electoral direct (pe baza
votului exprimat in mod direct, de catre Electoratul aferent nivelului de reprezentare
oficiala, teritoriala, in cadrul caruia se desfasoara actiunea avuta in vedere pentru a fi
rezolvata), fie in mod electoral indirect , pe baza votului exprimat de catre reprezentanti,
desemnati electoral, ai Electoratului, pentru a fi membri componenti ai institutiei abilitate
pentru rezolvarea actiunii avuta in vedere, adica prin votul membrilor componenti ai
respectivului organ reprezentativ, deliberativ, de tip institutional.
b.1.b. - Democratie reprezentativa – in cadrul careia prioritatea luarii unei hotariri, sau a
alegerii unei optiuni, este acordata vointei comune, exprimata prin vot, de catre membrii
componenti ai organului reprezentativ, deliberativ, respectiv (vot numit, ca tip de vot: vot
deliberativ), desfasurat in cadrul unei intruniri, oficiale a membrilor respectivului organ
(numita popular: sedinta plenara), in al carei program (numit popular: ordine de zi), a fost
introdusa si rezolvarea (numita popular: deliberare) problemei ce necesita luarea unei
hotariri, sau alegerea unei optiuni.
2
In acest context, adaug semnalarea si reclamarea, publica,referitoare la situatia ca: in
cadrul Constitutiei post-revolutionare a Romaniei (la Articolul 2, aliniatul 1), s-a comis, in
mod deliberat, un foarte grav abuz constitutional, referitor la detinerea si exercitarea
Suveranitatii nationale, prin formularea: “Suveranitatea nationala apartine Poporului
Roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere,
periodice si corecte, precum si prin referendum”, abuz care consider ca trebuie inlaturat
cat mai urgent, deoarece: prin utilizarea cuvantului: “precum”, si: a inversarii ordinii de
mentionare, in cadrul textului constitutional: nu se acorda prioritate, in exercitarea
Suveranitatii nationale: Poporului Roman, ci: “organelor sale reprezentative”, fapt ce
inseamna, ca efect constitutional: preluarea abuziva a prioritatii de exercitare a
Suveranitatii nationale, de la Poporul Roman, de catre: “organele sale reprezentative”, care
pot, in acest mod, sa hotarasca, in locul Poporului Roman, fara sa-i acorde posibilitatea de
a exercita dreptul constitutional de: apartenenta, exclusiva, a Suveranitatii nationale, cu
privire la anumite actiuni de mare importanta, sau doar de importanta, pentru Poporul
Roman.
Tot in contextul expus anterior, mai semnalez si reclam, public, ca prin practicarea,
abuziva si chiar samavolnica, a legislarii nelegitime si subversive, precum si prin aplicarea,
complicitara, a legislatiei redactata si adoptata in mod nelegitim, anumite institutii
abilitate (intre care apreciez ca sunt incluse si institutiile abilitate, oficial, la nivel
constitutional, in calitate de: organe reprezentative, ale Poporului Roman, sa exercite, la
nivel principal, cele 3 tipuri de Puteri principale, in Stat: legislativa, executiva,
judecatoreasca), au uzurpat, de fapt, dreptul de apartenenta, exclusiva, a Poporului Roman
asupra S uveranitatii nationale, aducandu-i in acest mod, deosebit de grave prejudicii:
spirituale, materiale, financiare, sanitare, educationale, justitiare, recreative, precum si de
alte tipuri.
Abuzul samavolnic, comis la nivel constitutional, semnalat anterior, a constat in:
inlocuirea deliberata, prin legislare nelegitima si subversiva, la nivel constitutional, a
democratiei participative, (specifica modului de exercitare a Suveranitatii nationale,
precum si modului de exercitare a hotaririlor si optiunilor adoptate prin referendum, la nivel
statal, respectiv districtual (judetean), respectiv localitational, precum si in alte situatii,
prevazute legal), cu democratia reprezentativa, inlocuire realizata in mod deliberat, prin
samavolnicie, comisa de catre conducatori alesi, electoral (in mod direct sau indirect), in
calitate de reprezentanti, oficiali, ai Poporului Roman, sau doar in calitate de desemnati,
oficial, de reprezentanti oficiali ai Poporului Roman, precum si prin complicitate la
legislarea nelegitim-subversiva, respectiv la aplicarea legislatiei nelegitime si subversive.
b.2. - din punct de vedere: calitativ-electiv,
3
b.2.a. - prin prioritatea acordata in mod egalitarist-nemeritocratic (de tip: 1 elector = 1 vot),
tuturor electorilor componenti ai Elec-Stat, respectiv: ai Elect-Judetean, respectiv: ai Elect-
Localit), in detrimentul prioritatii de tip: neegalitarist-meritocratic, caz in care tipul de
democratie respectiva (caracteristic nemeritocratica), a fost numit: democratie egalitarista,
sau: democratie ordinara;
respectiv:
b.2.b. - prin prioritatea de tip: neegalitarist-meritocratica, caracteristic-valorica si aferenta:
"valorii electorale", acordata, pe de o parte: electorilor, respectiv, pe de alta parte:
candidatilor electorali, insa doar: ca valoare pe care o pot dovedi prin: fapte concrete, deja
realizate, la nivel: social (adica la nivel: localitational, respectiv: la nivel: districtual/
judetean), si, mai ales la nivel: statal (societal), precum si prin: potentialul lor valoric,
rezultat din analiza si aprecierea faptelor concrete, deja realizate (anexate la: dosarul de
elector, respectiv la: dosarul de candidat electoral, in scopul aprecierii, de catre o Comisie
de Selectie electorala, abilitata, oficial, in acest scop.
C. Democratia meritocratica
Tipul de democratie expus anterior, caracteristic: neegalitarist-meritocratic, (adica:
neputand fi egalitarist decat pentru: electori, respectiv pentru: candidati electorali,
apreciati ca avind o valoare electorala egala), a fost numit: democratie meritocratica, si
este considerat ca fiind o: democratie extraordinara (comparativ cu: democratia ordinara,
egalitarist-nemeritocratica) .
In cadrul democratiei meritocratice este definit si utilizat conceptul: dreptul de vot
multiplu, caracteristic: neegalitarist (de tip: 1 elector = n voturi, cu: n=1 pina la m, relatie in
care: m - reprezinta numarul maxim de voturi echivalente (de tip: ordinar-nemeritocratic),
stabilit, legal, pentru a putea fi conferit, meritocratic, pe baza "valorii electorale", unui
elector, sau unui candidat electoral.
Votul multiplu, meritocratic, va fi stabilit si conferit, in mod oficial , de catre o institutie
de Stat, cu profil adecvat, specific electoral, abilitata, legal in acest scop (cum ar putea fi, de
exemplu, in Statul Romania: Autoritatea pentru Evidenta Permanenta a Electoratului).
Rezultatele valorice ale aprecierii electorilor, respectiv ale aprecierii candidatilor
electorali, vor fi efectuate si comunicate, public, cu destul de mult timp, inaintea
desfasurarii alegerilor, de catre: Comisiile Electorale de Apreciere, constituite la nivel statal,
respectiv la nivel: districtual-judetean, respectiv la nivel: localitational, dar: numai pentru
acei electori, respectiv: pentru acei candidati-electorali, care vor solicita, oficial, cu o
asemenea apreciere, cu o anumita durata temporala (legalizata) inainte de inceperea
campaniei electorale.
Lista cu electorii carora li s-a acordat votului multiplu , precum si lista cu candidatii
4
electorali apreciati, oficial, in ordine valorica , descreascatoare, vor fi date publicitatii, tot
inainte de inceputul campaniei electorale, pentru ca Electoratul aferent sa le poata
cunoaste, verifica, si eventual, contesta, in mod oficial.
D. Implementarea in Romania a democratiei meritocratice
In contextul in care introducerea oficiala, in practica electorala din Statul Romania, a
procedurii de selectie-electorala bazata pe democratie-meritocratica, va starni, probabil, nu
doar nedumerire, ci si reactii potrivnice, din partea politrucilor, adepti ai democratieiordinare,
egalitariste (deoarece acestia sunt, de regula, lipsiti nu doar de moralitate
politica, ci si de merite societale, si au acaparat Put-Sup-Stat prin viclenie si subversiune,
dorind s-o mentina cat mai mult timp, posibil), apreciez ca, pentru inceput, introducerea
in legislatia electorala a democratiei-meritocratice nu ar fi oportun sa fie impusa, direct,
prin legislatie, sau prin mijloace de forta civica, decat, eventual, in situatii extreme,
motivate de izbucnirea unor manifestari publice de mari proportii, revolte, sau a unei
revolutii, capabile sa impuna schimbari radicale in legislatia electorala, care sa “asaneze”,
in mod determinant: actuala clasa peudo-politica, politrucista, ci ar fi mai indicat sa fie
introdusa in mod facultativ.
Astfel, apreciez ca, deocamdata, introducerea democratiei-meritocratice nu trebuie sa
oblige ca un elector sa voteze doar un candidat-electoral care figureaza pe lista de
candidati alcatuita pe baza valorii potential- electorale, de catre Comisia Electorala de
Apreciere, lista respectiva urmand a avea, doar o valoare consultativa si orientativa pentru
electorii interesati sa cunoasca si modul de apreciere a unei Comisii Electorale, abilitata,
oficial, in acest scop.
Mai apreciez, de asemenea, ca si avantajele introducerii in legislatia electorala a
conceptului: elector-meritocratic, expus anterior, ar fi oportun sa fie, deocamdata, amanata
(dar mediatizata ca o psibila etapa urmatoare, in cazul in care majoritatea Electoratului va
solicita si implementarea legislativa a celei de-a 2-a etape), in contextul in care majoritatea
Electoratului se va convinge ca implementarea primei etape (adica: aprecierea, oficiala,
pre-electorala a candidatilor electorali , precum si publicarea listei apreciatilor, in ordine
descrescator-valorica), a produs efectul dorit, adica: a contribuit, in mod eficient, la
asanarea clasei politice (nu doar la nivelul calitatii candidatilor electorali, ci si la nivelul
partidelor politice), in functie de rezultatele electorale obtinute, dupa aplicarea, oficiala, in
mod consultativ, a aprecierii valorice , a candidatilor electorali, conform prevederilor
democratiei meritocratice.
Apreciez, de asemenea, ca decizia finala cu privire la utilitatea introducerii, in mod
oficial, a democratiei meritocratice , in cadrul activitatii electorale, trebuie sa fie hotarita,
5
de catre Poporul Roman, prin: referendum (pentru a nu putea fi schimbata, ulterior, prin:
legislatie ordinara).
Aplicarea oficiala, in Statul Romania, a conceptului: democratie meritocratica, la nivel
societal (in mod: functional, sau doar in mod: consultativ-orientativ), in cadrul legislatiei
electorale, apreciez ca ar avea avantajul de a permite Electoratului statal sa poata
cunoaste mai bine: potentialul moral si profesional al unui elector, respectiv: al unui
candidat electoral, deja dovedite prin realizari infaptuite, in scopul de a contribui la
diminuarea votarii, in nedeplina cunostinta de informatii electorale , de catre Electorat,
respectiv: in conditii de manipulare propagandistica, prin afise, precum si prin: massmedia
a alegerilor, respectiv prin fraudare de tip: “cumparare”, sau de tip: schimbare,
frauduloasa, a optiunilor electorale, prin anulare deliberata si subversiva de voturi, in
cadrul actiunii de numarare a voturilor, respectiv prin: adaugare, sau prin schimbare de
voturi electorale, precum si in alte moduri.
Totodata s-ar reduce, mult, influenta fondurilor electorale cheltuite de catre candidatiielectorali
potenti-financiar, al caror “potential electoral” nu consta, insa, in mod
determinant, in: moralitate si profesionalism, ci in: marimea fondurilor electorale de tip:
logistic si financiar, de care are dispun.
Mai apreciez ca: aplicarea democratiei-meritocratice , in activitatea electorala,
constituie strategia politica cea mai eficienta, care, daca ar fi implementata, in mod oficial,
la nivel statal, ar asana, in modul cel mai eficient (din punct de vedere: material si
temporal), la nivel moral si profesional: Categoria actuala de politicieni, dominata, in mod:
super-determinant, de politruci-mafioti, masoni, agenti-declasati si subversivi, inalttradatori,
precum si de: alte tipuri, care a acaparat, in mod samavolnic: Put-Sup-Stat, si
doreste s-o exercite, cat mai mult timp posibil, chiar si cu orice pret, in detrimentul
consolidarii statale a Statului Romania, precum si: in detrimentul marii majoritati a
Populatiei statale, care a fost adusa si este mentinuta intr-o stare de pauperizare
dezastruoasa, respectiv si: de needucare-morala, care accentuaeaza, continuu
destructurarea populationala, mai ales la nivelul Etniei Romane , care are meritul dar si
datoria de a se mentine ca: Etnie principala-fondatoare-statal si singura in masura sa
asigure, in mod determinant: continuitatea statala si independenta Romaniei.
E. Alte tipuri de democratii, apreciate ca meritocratice
Desi in anumite State, in domeniul Politologiei, sunt uzitate si studiate, inclusiv oficial, si
alte tipuri de democratii, caracteristic neegalitariste (unele dintre acestea fiind chiar
implementate, la nivel constitutional, aferent respectivelor State), numite generic (in
functie de tip) democratii cenzitare (exemple: democratiile lustrative; democratiile
plutocratice; democratiile nobiliare; democratiile religioase; s.a), precizez ca expunerea si
6
analiza respectivelor tipuri de democratii nu intra in obiectivul de prezentare si analiza, la
nivel politologic si constitutional, al acestei lucrari, obiectiv, care este limitat numai la
tipurile de democratii avute in vedere pentru: Statul Romania, precum si pentru: Statul
Republica Moldova, ca: State definite, la nivel constitutional, a fi: State de Drept, dar care,
in realitate, adica: de fapt, sunt doar: State de : pseudo de drept", datorita subversiunii si
agresiunii statale la care au fost si inca sunt supuse, in absenta unor: conducatori patrioti,
sau macar a unor: cetateni-autentici, care, desi exista, au fost si probabil vor mai fi
marginalizati sau inlocuiti, in mod subversiv, in timp, cu prezenta unor : "politruci", ce s-au
specializat in practicarea: pseudo-dreptului, la nivel: politic-partidist-mafiot, respectiv de
tip: subversiv-masonic; subversiv-religios; subversiv etnic-iredentist; subversiv deviationistsexual,
subversiv-agentural “acoperit”, autohtoni, transformati in obedienti pina la
slugarnicie si chiar pupincurism fata de corporatismul- international-mafiot, specific
colonial, precum si fata de imperialismul inrobitor si distructiv-statal, si care, in marea lor
majoritate, au devenit promotori, in Romania, ai asa zisei (peiorativ):"Noua ordine
mondiala".
Lorin Fortuna
fost: Organizator si Conducator, principal, la Timisoara, al Revolutiei
Romane din decembrie 1989;
actual: Conducator al Grupului Constitutional "Timisoara"
7

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu