joi, 1 august 2013

Proiectul Constitutional ''Timisoara'' (PCT)

Grupul Constitutional Timisoara
Telefon: 0256/446595
E-mail: forum.constitutional.timisoara@gmail.com
Site: www.lorin-fortuna.ro
Nr: 9/31.07.2013
Proiectul Constitutional ''Timisoara'' (PCT)
realizat pentru revizuirea, corespunzatoare, a actualei Constitutii a Romaniei
(cu respectarea prevederilor constitutionale, referitoare la limitele revizuirii
Constitutiei, prevazute in cadrul Articolului 152, din actuala Constitutie a
Romaniei), in scopul de a pune actuala Constitutie a Romaniei in concordanta
cu idealurile Revolutiei Romane din decembrie 1989 (RRD-1989), respectiv in
concordanta cu vointa Electoratului statal, exprimata prin referendum,
referitoare la modul de alcatuire a Parlamentului, respectiv referitoare la modul
de demitere a Presedintelui Statului, in situatia in care acesta a fost suspendat,
de catre Parlament, dar, mai ales, pentru a transforma actuala Constitutie a
Romaniei, din: ''Declaratie, oficiala, de deziderate constitutionale'', care este, de
fapt, in: Lege suprema a Statului, cum trebuie sa fie, atat de drept, cat si de fapt,
intr-un Stat de drept, democratic, autentic.
Partea a VI-a
Titlul IV: Autoritatile publice de tip puteri de Stat, la nivel de
district
Sectiunea I: Institutii publice de tip puteri de Stat, la nivel de
de district
Capitolul I: Tipuri de districte
Articolul 105
(1) In cadrul Statului roman sunt prevazute a exista doua tipuri de districte: districtul
provincial, respectiv: districtul judetean.
(2) Administratia publica din cadrul unitatilor administrativ- teritoriale, districtuale se
intemeiaza pe principiile caracteristice Statelor democratice, ale descentralizarii
teritoriale, respectiv ale autonomiei caracteristice, districtuale, respectiv ale
deconcentrarii, specifice, a serviciilor publice, de Stat, prestate Populatiei.
Capitolul II: Districtul provincial
Articolul 106
(1) In cadrul Statului roman exista 6 districte provinciale, impartirea teritoriala pe
1
districte provinciale fiind realizata prin gruparea unui numar corespunzator de
districte judetene, in cadrul unui district provincial.
(2) Cele 6 districte provinciale sunt asociate provinciilor istorice ale Statului Roman
si anume: Muntenia; Moldova; Transilvania; Banat-Crisana; Oltenia; Dobrogea.
(3) Repartizarea districtual- judeteana pentru fiecare district provincial, mentionat
anterior, se realizeaza in conformitate cu prevederile legislative, precizate in cadrul
Legii constitutionale, aferenta impartirii administrativ- teritoriale a teritoriului statal
Capitolul
III:
Tipuri
de
institutionalizate la nivel districtual- provincial
Articolul 107
autoritati
publice
La nivel districtual- provincial, in cadrul Statului Roman, sunt institutionalizate
institutii de autoritate publica, la nivel de puteri districtual- provinciale, respectiv
institutii deconcentrate, de tip: justitiar, respectiv militar, respectiv economic,
respectiv medical, respectiv de alte tipuri, precizate prin prevederi, legislative,
aferente, in cadrul Legii Constitutionale aferenta impartirii administrativ- teritoriale, a
teritoriului statal.
Articolul 108
Sediul locational al unui district provincial se stabileste, de catre Parlamentul Moral,
in cadrul unei localitati, selectata ca resedinta de district judetean, in conformitate cu
valoarea meritocratica, dovedita, in cadrul istoriei, statale, a localitatilor, respectiv in
conformitate cu dotarile logistice, administrative, existente (exemple: pozitionare
strategica, posibilitati de aprovizionare a Populatiei, cai de acces existente, sedii de
institutii).
Articolul 109: Coordonarea districtului provincial prin Prefectura
Provinciala Prezidentiala, respectiv prin Prefectura Provinciala
Societala
(1) Districtul provincial nu se conduce, ci se coordoneaza.
(2) Coordonarea districtului judetean se realizeaza din doua puncte de vedere,
aferente institutiilor deconcentrate, de nivel districtual, provincial, amplasate in
cadrul Centrului de resedinta al districtului provincial si anume:
(2.1) Coordonarea prin intermediul Prefectului provincial- prezidential, numit de
catre Presedintele Statului, ca reprezentant, coordonator, al Guvernului Prezidential,
in cadrul districtului provincial respectiv.
(2.2) Coordonarea prin intermediul Prefectului provincial- societal, numit de catre
Prim-ministrul Guvernului Societal, ca reprezentant, coordonator, al Guvernului
Societal, in cadrul districtului provincial respectiv.
(3) Intre Prefectul provincial- prezidential si Prefectul provincial- societal nu exista
2
relatii de subordonare directa, ci relatii de colaborare si cooperare.
(4) Institutia deconcentrata, de nivel provincial, condusa de catre Prefectul
provincial- prezidential, se numeste: Institutia Prefecturii Provinciale
Prezidentiale.
(5) Pe langa Prefectul provincial- prezidential, Presedintele statal numeste, in cadrul
echipei de conducere a Institutiei Prefecturii Provinciale- Prezidentiale un Vice-
prefect, respectiv un Secretar general.
(6) Prefectul provincial- prezidential angajeaza si numeste, in functii, personalul
salariat al Institutiei Prefecturii Provinciale Prezidentiale, in conformitate cu structura
organizatorica si functionala, stabilita prin prevederile Legii constitutionale aferenta
administratiei teritoriale-districtuale, precum si in conformitate cu alte prevederi
legislative, aferente, din cadrul Sistemului legislativ statal.
(7) Pe langa Prefectul provincial- societal, Prim-ministrul Guvernului Societal
numeste, in cadrul echipei de conducere a Institutiei Prefecturii Provinciale
Societale, si un Vice-prefect, respectiv un Secretar general.
(8) Prefectul provincial societal angajeaza si numeste, in functii, personalul salariat al
Institutiei Prefecturii Provinciale- Societale, in conformitate cu
structura
organizatorica si functionala, stabilita prin prevederile Legii constitutionale aferenta
administratiei teritoriale- districtuale, precum si in conformitate cu alte prevederi
legislative, aferente, din cadrul Sistemului legislativ statal.
(9) Alte prevederi legislative, referitoare la modul de functionare a Institutiei
Prefecturii Provinciale-Prezidentiale, respectiv a Institutiei Prefecturii Provinciale
Societale, fac obiectul Legii constitutionale aferenta administratiei teritoriale-
districtuale, precum si respectiv altor legi componente ale Sistemului legislativ statal.
Sectiunea II: Institutii de Stat deconcentrate, la nivel
districtual- provincial
Capitolul I: Institutii de Stat aferente Guvernului Prezidential,
deconcentrate la nivel districtual- provincial
Articolul 110: Centrul militar provincial
(1) Armata provinciala este institutia de Stat militara, aferenta Ministerului Apararii,
din cadrul Guvernului Prezidential, deconcentrata la nivel districtual- provincial.
(2) Armata provinciala are, ca sediu al Statului Major, aferent, capitala districtuala-
provinciala.
(3) Obiectivul principal, militar, al Armatei provinciale consta in apararea militara a
provinciei aferente, in cazul unei agresiuni militare, antistatale.
(4) Este interzisa utilizarea Armatei provinciale in actiuni de reprimare a populatiei,
respectiv in organizarea de comploturi impotriva Statului Roman, asa cum este
prevazut a fi, acest Stat, la nivel constitutional, in cadrul Articolului 1.
(5) Armata provinciala, ca de altfel intreaga Armata, este in slujba Poporului Roman,
ca detinator exclusiv al suveranitatii nationale (in conformitate cu prevederile
Articolului 2).
(6) Este interzisa actiunea subversiva de implicare a Armatei, in ansamblu, respectiv
3
a Armatei provinciale, in parte, in scopul de a sprijini organizarea unor lovituri de
Stat, respectiv a unor agresiuni, sau represiuni, impotriva Populatiei statale, respectiv
impotriva Populatiei provinciale, respectiv impotriva unor categorii populationale
care protesteaza, public, in mod justificat, impotriva unor acte de coruptie, respectiv a
unor abuzuri constitutionale, comise de catre anumiti conducatori ai unor institutii de
Stat, in conditiile in care, la nivel constitutional, respectiv legislativ, nu sunt
prevazute a se realiza asemenea interventii.
(7) In contextul in care, in Statul Roman, se produce un complot impotriva ordinii
Statului de drept, asa cum este prevazut,a fi, acest Stat, la nivel constitutional, in
cadrul Articolului 1, Comandantii unitatilor militare au datoria de a apara ordinea
statala de drept, impotriva complotistilor si de a actiona in vederea anihilarii
complotului, respectiv a retinerii, inculparii, judecarii si pedepsirii, corespunzatoare,
a complotistilor, precum si a complicilor si sprijinitorilor acestora.
(8) Este interzis, comandantilor militari sa indeplineasca ordine militare pe care le
apreciaza ca fiind impotriva Statului de drept, respectiv provenind de la comandanti
superiori, pe care ii apreciaza ca uzurpatori ai Suveranitatii nationale, un comandant
militar trebuind sa-si dea demisia,motivand la nivel ierarhic, precum si public,
atitudinea sa, de a refuza sa execute asemenea ordine, in cazul in care refuzul sau ii
poate cauza represiuni, la nivel personal.
(9) Amenintarea cu represiunea a unui comandant militar, in cazul in care nu executa
ordinele unor complotisti impotriva Statului de drept, nu constituie un argument, de
drept, pentru a justifica implicarea, personala, respectiv a trupelor din subordine,a
comandantului in cauza, in participarea la un complot impotriva Statului de drept.
(10) Implicarea Armatei Statului Roman, in afara teritoriului statal, nu poate fi
realizata decat daca este corespunzator motivata, prin apartenenta la tratate
internationale, de aparare, care au fost validate, prin referendum, de catre Poporul
Roman, sau de situatii in care sunt necesare actiuni de aparare a comunitatilor
romanesti, din alte State, impotriva unor represiuni, la care sunt supuse, in cadrul
Statelor in care se afla, orice actiune, de tipul celor mentionate anterior, trebuind sa
fie indeplinita, numai daca a fost, in prealabil, avizata favorabil, de catre Consiliul
Suprem Statal.
(11) In functie de importanta strategica a unui district provincial, pe langa Armata
provinciala, pot exista si alte unitati anexe, respectiv asociate (exemple: licee
militare, scoli de ofiteri, scoli de maistri militari s.a.), care alcatuiesc, impreuna,
Centrul militar provincial, ca institutie, de Stat, militara, specifica.
(12) Alte prevederi, in legatura cu organizarea Armatei statale, respectiv a Armatei
provinciale, respectiv a altor efective militare, fac obiectul prevederilor Legii
constitutionale a apararii nationale, respectiv a Legii constitutionale a administratiei
districtuale, precum si a altor legi, conexe, din cadrul sistemului legislativ statal.
Articolul 111: Alte institutii, de Stat, de tip Centru provincial
(1) In mod similar Centrului militar provincial, la nivelul unui district provincial, pot
exista si functiona, in mod adaptat, specific, districtului provincial, un Centru de
4
ordine si paza,provincial, respectiv un Centru financiar provincial (incluzand o
Banca provinciala, respectiv o Institutie fiscala provinciala), respectiv un Centru
justitiar provincial (incluzand un Tribunal justitiar provincial), respectiv un Centru
electoral provincial, respectiv un Centru de control, de Stat provincial, ca institutii,
de Stat, de nivel provincial, deconcentrate din ministerele componente ale Guvernului
prezidential.
(2) Modul de organizare si functionare a Centrelor provinciale, mentionate la
alineatul precedent, din cadrul acestui Articol, precum si alte prevederei legislative,
aferente, fac obiectul Legii constitutionale aferente administratiei districtuale, precum
si a altor legi, componente ale Sistemului legislativ statal.
(3) Referitor la Centrul de ordine si paza, provincial, se aplica in mod corespunzator,
adaptat, prevederile Articolului 110, alineatele: (4), (5), (6), (7), (8), (9), (10),
referitor la utilizarea fortelor de ordine si paza, la nivel provincial.
Capitolul II: Institutii de Stat aferente Guvernului Societal,
deconcentrate la nivel districtual- provincial
Articolul 112: Centrala industriala provinciala
(1) Centrala industriala provinciala este institutia, de Stat, cu profil industrial si
agricol, ca unitate institutionala, deconcentrata, la nivel districtual- provincial,
aferenta Ministerului Industriei si Cercetarii, respectiv Ministerului Agriculturii si
Alimentatiei, din cadrul Guvernului Societal.
(2) Centrala industriala provinciala isi are sediul in cadrul capitalei provinciale.
(3) Centrala industriala provinciala are ca obiectiv principal coordonarea activitatii
industriale, respectiv agricole, la nivel de exploatare a resurselor naturale, respectiv
de productie, respectiv de cercetare, respectiv de pregatire de specialisti, respectiv de
desfacere marfa, pentru unitatile specific industriale, respectiv agricole existente in
cadrul districtului provincial, in care este amplasata,atat pentru intreprinderi cu
capital integral de Stat, cat si pentru intreprinderi cu capital mixt, de Stat- privat, cat
si pentru intreprinderi cu capital exclusiv privat, care doresc sa se integreze, din punct
de vedere coordonator, Centralei industriale provinciale.
Articolul 113: Alte Centrale provinciale
(1) In mod similar Centralei industriale provinciale, la nivelul unui district provincial
pot exista si functiona, in mod adaptat, specific, respectivului district provincial si
cate o Centrala bancar- fiscala provinciala (incluzand o Banca industriala provinciala,
s.a.), respectiv o Centrala comerciala si de prestari servicii, provinciala (incluzand o
Banca comerciala provinciala, respectiv un Super-magazin provincial, respectiv un
Centru de prestari servicii publice, provincial),respectiv o Centrala de educatie si
invatamant public, general si de specialitate, provinciala (incluzand Universitati de
nivel provincial, respectiv o Biblioteca universitara de nivel provincial, s.a.),
respectiv o Centrala de sanatate si protectie sociala, provinciala (incluzand un Spital
5
de nivel provincial, respectiv un Centru de protectie sociala, provinciala s.a.),
respectiv o Centrala de transporturi provinciala (incluzand o Directie de transporturi
rutiere, provinciala, respectiv o Directie de transporturi feroviare provinciala, s.a.),
respectiv o Centrala de evidenta a fortei de munca, provinciala (incluzand un Centru
de evidenta si repartitie a fortei de munca, provincial, s.a.), respectiv o Centrala de
cultura si arta (incluzand un Centru de patrimoniu cultural-artistic provincial,
respectiv o Casa de cultura, de nivel provincial, respectiv o Casa de cultura a
studentilor, de nivel provincial, respectiv un Teatru dramatic, de nivel provincial,
respectiv un Teatru de opera, opereta si balet, de nivel provincial, respectiv un Muzeu
de arta provincial, respectiv un Muzeu tehnico-stiintific provincial, respectiv o
Filarmonica provinciala, respectiv un Teatru de divertisment ,provincial, respectiv un
Ansamblu folcloric, provincial s.a.), respectiv o Centrala de telecomunicatii,
provinciala (incluzand o Retea de radio-difuziune, provinciala, respectiv o Retea de
televiziune, la nivel provincial, respectiv o Retea de comunicatii telefonice si de date,
provinciala, pe suport radio, respectiv pe suport de cablu s.a.), respectiv o Centrala de
turism si sport, provinciala (incluzand Baze sportive, de nivel provincial, respectiv
Cluburi sportive, de Stat, de nivel provincial, respectiv Baze turistice si de agrement,
de nivel provincial, s.a.), respectiv o Centrala de cooperare internationala, provinciala
(incluzand un Centru de informare privind relatii internationale, specifice provinciei
in cauza,respectiv un Centru de indrumare, provincial, pentru desfasurarea de
activitati specifice, in cadrul Uniunii Europene, respectiv un Centru de cooperare,
provincial, cu Comunitati romanesti, din afara Statului Roman,respectiv o Banca de
investitii , provinciala, in activitati economice, de nivel provincial, cu participare
internationala s.a.).
(2) Modul de organizare si functionarea a Centralelor Provinciale, mentionate la
alineatul precedent, din cadrul acestui Articol, precum si alte prevederi legislative,
aferente, fac obiectul Legii constitutionale a administratiei districtuale, precum si a
altor legi, componente ale Sistemului legislativ Statal.
Capitolul III:Institutii de Stat, de nivel national
Articolul 114
(1) In cazul districtului provincial care include capitala statala, districtul respectiv se
numeste: district national, iar capitala provinciala coincide cu capitala statala.
(2) In contextul expus la alineatul precedent, anumite institutii, de Stat, de nivel
provincial pot fi apreciate ca fiind de nivel national si denumite ca atare (exemple:
Tribunalul justitiar national; Universitatea nationala; Teatrul dramatic national;
Teatrul de opera, opereta si balet, national; Casa de cultura nationala; Teatrul de
divertisment national; Filarmonica nationala; Muzeul national; Centrul de cercetari
national; Baza sportiva nationala s.a.
(3) Reglementarile legislative aferente institutiilor de nivel national, fac obiectul
Legii constitutionale aferenta Administratiei nationale, precum si obiectul altor legi
conexe din cadrul Sistemului legislativ statal.
6
Capitolul IV: Institutii de Stat, de nivel districtual- provincial,
deconcentrate din alte institutii, de nivel statal, care nu sunt in
componenta Guvernului Prezidential, si nici in componenta
Guvernului Societal
Articolul 115:
Poporului''
Sucursala
provinciala
a
Institutiei
''Avocatul
(1) Sucursala provinciala ''Avocatul Poporului'' constituie Institutia de nivel
districtual- provincial, deconcentrata, a Institutiei statale ''Avocatul Poporului''.
(2) Sucursala provinciala ''Avocatul Poporului'' isi are sediul in capitala provinciala si
presteaza servicii specifice Institutiei Statale ''Avocatul Poporului'' catre Populatia din
cadrul districtului provincial, respectiv.
(3) Alte prevederi aferente organizarii si functionarii Sucursalei provinciale ''Avocatul
Poporului'' fac obiectul Legii de organizare si functionare a Institutiei ''Avocatul
Poporului'', precum si altor Legi, conexe, din cadrul Sistemului Legislativ Statal.
Articolul 116: Sucursala provinciala a Institutiei Statale Academia
Romana
(1) Sucursala provinciala a Academiei Romane constituie Institutia de nivel
districtual- provincial, deconcentrata, a Institutiei Statale Academia Romana.
(2) Sucursala provinciala a Institutiei Academia Poporului isi are sediul in capitala
provinciala.
(3) Alte prevederi aferente organizarii si functionarii Sucursalei provinciale a
Institutiei Academia Romana fac obiectul Legii de organizare si functionare a
Institutiei Academia Romana, precum si altor Legi, conexe, din cadrul Sistemului
Legislativ Statal.
Sectiunea III: Institutii de putere, de Stat, de nivel districtual-
judetean
Capitolul I: Institutia Primaria Judeteana
Articolul 117: Primaria Judeteana
(1) Primaria Judeteana este principala institutie de conducere, de tip putere de Stat,
de guvernare, la nivel districtual judetean.
(2) Sediul Primariei Judetene este amplasat in capitala de judet a districtului judetean
aferent.
(3) Capitala de judet se alege, dintre orasele din cadrul judetului respectiv, aplicand,
7
in mod corespunzator adaptat, la districtul judetean, prevederile Articolului 108.
Articolul 118: Conducerea Primariei Judetene
(1) Primaria Judeteana este condusa de catre Primarul judetean, ales odata la 6 ani, in
cadrul Alegerilor electorale districtual- judetene, la nivel de echipa, impreuna cu
Vice-primarul Judetean, si cu Secretarul general judetean, de catre Electoratul
cetatenesc, districtual- judetean, dintre echipele electorale care candideaza, in acest
scop.
(2) Primarul judetean angajeaza personalul salariat al Primariei judetene, in calitate
de conducator al Primariei judetene.
(3) Candidatii componenti ai echipelor electorale care candideaza pentru conducerea
Primariei Judetene trebuie sa fie membri componenti ai Electoratului patriotic
districtual- judetean, al judetului in care candideaza, sa aiba studii superioare, de
specialitate, abilitate pentru functia pentru care candideaza si o vechime de minim 6
ani in exercitarea unei profesii abilitate functiei pentru care candideaza.
(4) Candidatii electorali mentionati la alineatul precedent trebuie sa aiba domiciliul
stabil in cadrul districtului judetean in care candideaza, precum si o vechime
domiciliara, totala (continua sau cumulata), de minim 6 ani, in cadrul districtului
judetean in care candideaza.
(5) Pentru ca Alegerile electorale, la nivel districtual- judetean, pentru alegerea
echipei de conducere a Primariei judetene sa fie validate, este necesara o prezenta la
vot de minim 51% din Electoratul cetatenesc aferent districtului judetean, in cauza.
(6) Pentru a fi declarata castigatoare, o echipa electorala, de conducere a Primariei
Judetene trebuie sa obtina minim 20% din voturile valabil exprimate, in cadrul
Alegerilor respective.
(7) In cazul in care nu exista suficienti candidati (adica minim doua echipe
electorale), validate, preliminar, de catre Comisia electorala, aferenta, pentru a
candida la Alegerile districtual- judetene, respective, pot fi admisi sa candideze, de
catre Comisia electorala aferenta, si candidati care nu au calitatea de patrioti, ci de
cetateni, dar cu o vechime in exercitarea unei functii de specialitate, abilitate, in acest
scop, de minim 10 ani, respectiv o vechime de domiciliere (continua sau cumulata),
de minim 10 ani, in cadrul districtului judetean respectiv.
(8) In cazul in care Alegerile electorale, in cadrul unui district judetean, nu sunt
validate, pentru neindeplinirea conditiilor de validare electorala, Alegerile electorale,
respective, vor fi reprogramate, a se desfasura, in termen de maxim 15 zile.
(9) In cazul in care doua echipe electorale obtin acelasi numar de voturi, echipa
castigatoare va fi desemnata, prin tragere la sorti intre cele doua echipe, clasate la
egalitate, in termen de maxim 3 zile de la data anuntarii, oficiale, a rezultatelor
Alegerilor respective, tragerea la sorti efectuandu-se in cadrul si la sediul Comisiei
electorale respective
(10) Investirea oficiala, a echipei de conducere a Primariei judetene, care a castigat
Alegerile, se programeaza in termen de maxim 15 zile, de la data anuntarii, oficiale, a
rezultatelor Alegerilor respective.
(11) Dupa investirea, oficiala, pentru exercitarea mandatului de conducere a
Primariei judetene, a echipei de conducere, castigatoare a Alegerilor, mandatul de
8
exercitare a conducerii Primariei judetene, de catre vechea echipa de conducere isi
inceteaza valabilitatea.
(12) Atributiile specifice, ale membrilor echipei de conducere a Primariei judetene
fac obiectul Legii constitutionale aferente administratiei districtual- judetene, precum
si altor Legi, din cadrul Sistemului legislativ statal.
(13) Alte prevederi, referitoare la existenta si functionarea Primariei Judetene fac
obiectul Legii constitutionale aferenta administratiei districtual- judetene, precum si
altor Legi, din cadrul Sistemului legislativ statal.
Capitolul II: Institutia Consiliul Judetean
Articolul119: Consiliul Judetean
(1) ConsiliulJjudetean este institutia, de tip putere de Stat, legislativ- deliberativa, de
nivel districtual- judetean.
(2) Consiliul Judetean isi are sediul in cadrul capitalei de judet a judetului aferent.
Articolul 120: Constituirea si conducerea Consiliului Judetean
(1) Consiliul judetean este alcatuit dintr-un numar de membri componenti, cuprinsi
intre 35 si 45 de membri, (in care se considera inclusi si cei 3 membri componenti ai
echipei de conducere a Consiliului judetean), in functie de numarul total al
locuitorilor care au implinit 18 ani, din cadrul districtului judetean respectiv,membri
alesi, o data la 6 ani, in cadrul Alegerilor districtual- judetene, in mod individual, la
care se adauga inca 3 membri componenti care alcatuiesc echipa de conducere,
constituita din Presedinte, respectiv Vice-presedinte, respectiv Secretar general, care
sunt alesi, o data la 6 ani, in cadrul Alegerilor generale districtual- judetene, la nivel
de echipa de conducere, dintre echipele electorale, care candideaza, in acest scop, la
Alegerile respective.
(2) Conducatorul Consiliului Judetean este Presedintele, din cadrul echipei de
conducere, care angajeaza restul personalului salariat (cu exceptia membrilor care
sunt alesi, la nivel individual, in cadrul Alegerilor districtual- judetene).
(3) Membrii alesi ai Consiliului Judetean alcatuiesc organul legislativ, de nivel
districtual- judetean, din componenta Consiliului Judetean, organ care se intruneste,
periodic, sub conducerea Presedintelui Consiliului Judetean.
(4) Organul legislativ al Consiliului Judetean se intruneste, in plen, precum si pe
Comisii de specialitate, in mod periodic, precum si atunci cand este nevoie.
(5) Numarul maxim de Comisii de specialitate ale organului legislativ al Consiliului
Judetean este 10, un acelasi membru al organului respectiv putand activa, ca membru
component, in maxim 3 Comisii de specialitate.
(6) Dintre Comisiile de specialitate ale organului legislativ al Consiliului Judetean nu
pot lipsi urmatoarele: Comisia economica de buget ,fiscalitate si prestari servicii;
Comisia industrial- agricola si de cercetare; Comisia de educatie si invatamant ;
Comisia de sanatate si protectie sociala; Comisia de cultura si arta; Comisia de sport,
9
turism si divertisment; Comisia de relatii si cooperare cu alte institutii; Comisia
legislativ- juridica; Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului si protectia mediului
ambiant.
Articolul 121: Alegerea membrilor organului legislativ si deliberativ al
Consiliului Judetean
(1) Membrii componenti ai organului legislativ- deliberativ, din cadrul Consiliului
Judetean, se numesc: Consilieri judeteni.
(2) Consilierii judeteni se clasifica in: Consilieri componenti ai echipei de conducere
a Consiliului Judetean (alcatuita din: Presedinte; Vice-presedinte; Secretar general),
care sunt alesi, la nivel de echipa, o data la 6 ani, in cadrul Alegerilor districtual-
judetene, respectiv in Consilieri individuali, alesi, o data la 6 ani, in cadrul Alegerilor
districtual- judetene, dintre echipele electorale, de conducere, care candideaza,
respectiv dintre candidatii electorali care candideaza la Alegerile respective.
(3) In cadrul organului legislativ, deliberativ, al Consiliului Judetean, fiecare membru
component, este considerat, in principal si de drept, reprezentant ales, in mod
electoral, de catre Populatia circumscriptiei electorale in care a candidat si doar in
mod auxiliar si, de fapt, reprezentant al unor organizatii, care l-au sprijinit electoral
(exemple: civice, politico-partidice, etnice, religioase, precum si tipuri, specifice, de
categorii populationale), fiind interzisa organizarea si coordonarea, in timpul
intrunirilor in plen, respectiv pe Comisii de specialitate, ale organului legislativ-
deliberativ al Consiliului Judetean, a modului de votare, prin intermediul unor
reprezentanti de grupuri de interese specifice (dintre cele exemplificate anterior).
(4) Pentru selectia preliminara a candidatilor electorali care alcatuiesc echipe
electorale, de conducere, a Consiliului Judetean, respectiv pentru validarea alegerii
echipei de conducere castigatoare, respectiv pentru validarea desfasurarii alegerilor
districtual- judetene, in functie de numarul votantilor (electorilor) participanti la
alegere, se aplica, in mod corespunzator adaptat, pentru alegerea echipei de
conducere a Consiliului Judetean, prevederile Articolului 118, alineatele
(2),(3),(4),(5),(6),(7),(8),(9),(10),(11),(12),(13).
(5) Pentru ca un candidat electoral pentru functia de Consilier individual, sa fie ales,
este necesar ca respectivul candidat sa obtina un numar de voturi egal cu minim 3%
din numarul total de voturi valabil exprimate, in cadrul categoriei respective de votare
a Alegerilor districtual- judetene, in cadrul districtului judetean respectiv.
(6) Pentru ca Alegerile districtual- judetene pentru alegerea membrilor componenti ai
organului consultativ- deliberativ al Consiliului Judetean, intr-un anumit district
judetean, sa fie validate, este necesar ca, la alegerile respective, sa participe minim
51% din numarul total de electori, din cadrul districtului judetean, respectiv, pe de o
parte, iar, pe de alta parte, este necesar ca, la Alegerile respective, sa fie validata
alegerea unei echipe de conducere a Consiliului Judetean, precum si sa fie validati
minim 85% din numarul total de consilieri, componenti ai Consiliului Judetean,
numarul total fiind stabilit, in functie de numarul locuitorilor care au implinit 18 ani,
din cadrul districtului judetean respectiv, in conformitate cu prevederile legislative,
prevazute in acest scop, in cadrul Legii constitutionale aferenta administratiei
10
districtuale.
(7) In cazul in care Alegerile pentru echipa de conducere a Consiliului Judetean,
respectiv pentru ceilalti membri, care trebuie alesi, in componenta organului
legislativ- deliberativ, din cadrul Consiliului Judetean, nu sunt validate, se aplica, in
mod corespunzator adaptat, acestui tip de Alegeri districtuale- judetene, prevederile
din cadrul Articolului 118, alineatul 8.
(8) Alte prevederi legislative aferente modului de alcatuire si functionare a
Consiliului jJdetean fac obiectul Legii constitutionale a administratiei districtuale,
precum si altor legi, conexe, din cadrul Sistemului legislativ statal.
Sectiunea IV: Institutii de Stat, deconcentrate la nivel
districtual- judetean, ale ministerelor componente ale Guvernului
Prezidential, respectiv ale Guvernului Societal
Capitolul 1: Institutii de Stat deconcentrate, la nivel districtual-
judetean, aferente ministerelor componente ale Guvernului
Prezidential
Articolul 122: Institutia Prefectura Judeteana- Prezidentiala
(1) Institutia Prefectura Judeteana- Prezidentiala constituie institutia de Stat, de
nivel districtual- judetean, infiintata prin aplicarea principiilor descentralizarii,
respectiv a deconcentrarii activitatii administrative, la nivel statal, a Guvernului
Prezidential, ca institutie de coordonare, respectiv de reprezentare la nivel districtual-
judetean.
(2) Institutia Prefectura Judeteana- Prezidentiala este condusa de catre o echipa de
conducere, alcatuita din: Prefect prezidential judetean, respectiv Vice-prefect judetean
prezidential si respectiv Secretar general judetean prezidential, numiti de catre
Presedintele statal, in calitate de Prim-ministru al Guvernului prezidential, pentru un
mandat de 6 ani.
(3) Sediul Prefecturii judetene- prezidentiale este amplasat in capitala de district
judetean aferent.
(4) In cazul districtelor judetene a caror capitala de judet este si capitala de provincie,
rolul administrativ al Institutiei de Stat Prefectura Judeteana- Prezidentiala, este
cumulat in alcatuirea si functionarea Institutiei Prefectura provinciala prezidentiala.
(5) In cadrul Prefecturii Judetene- Prezidentiale exista si functioneaza, Directii,
corespunzatoare, de administrare, la nivel districtual- judetean, aferente ministerelor
componente ale Guvernului Prezidential (exemple: Directia Financiara- Fiscala;
Directia de Ordine, Paza si Protectie; s.a.).
(6) Toate institutiile distincte, de tip directii de administrare judeteana, aferente
ministerelor componente ale Guvernului Prezidential, sunt coordonate functional, la
nivelul districtului judetean, de catre Prefectul judetean prezidential aferent.
(7) Tipurile de Directii judetene prevazute a exista in cadrul fiecarei Prefecturi
Judetene- Prezidentiale,fac obiectul prevederilor Legii constitutionale a administratiei
districtuale, precum si obiectul altor Legi conexe, din componenta Sistemului
legislativ statal.
11
Capitolul II: Institutia Prefectura Judeteana- Societala
Articolul 123: Prefectura Judeteana- Societala
(1) Prefectura Judeteana- Societala constituie institutia de Stat de nivel districtual-
judetean, infiintata in scopul aplicarii principiilor decentralizarii, respectiv
deconcentrarii, activitatii administrative, la nivel districtual- judetean, a ministerelor
componente din cadrul Guvernului Societal.
(2) Institutia Prefectura Judeteana- Societala este condusa de catre o echipa de
conducere, alcatuita din Prefect judetean- societal, Vice-prefect judetean- societal,
respectiv si Secretar general judetean societal, fiind numiti de catre Prim-ministrul
Guvernului Societal, pentru un mandat de 6 ani.
(3) Prefectura Judeteana- Societala are sediul in cadrul capitalei de judet a judetului
aferent.
(4) In cazul in care capitala judeteana a unui district judetean coincide, ca oras, cu
capitala provinciala a unui district provincial, rolul coordonator si functional al
Prefecturii Judetene Societale, a districtului judetean respectiv, este preluat de catre
Prefectura Provinciala Societala a districtului provincial aferent.
(5) In cadrul Prefecturii Judetene- Societale, exista si functioneaza Directii,
corespunzatoare, de administrare, la nivel districtual- judetean, aferente ministerelor
componente ale Guvernului Societal (exemple: Directia Financiara- Fiscala, Directia
Justitiara: Tribunalul Justitiar- judetean, Directia Industriala si de Cercetare; Directia
Comerciala si de Prestari Servicii; Directia de Ordine, Paza si Protectie, Directia de
Sanatate si Protectie Sociala; Directia de Educatie si Invatamant; Directia de Cultura
si Arta; Directia de Transporturi; Directia de Telecomunicatii; Directia de Sport si
Turism s.a.)
(6) Toate institutiile de tip Directii de administrare judeteana, aferente ministerelor
componente ale Guvernului Societal, sunt coordonate, functional, la nivelul
districtului judetean, de catre Prefectul judetean- societal, aferent.
(7) Tipurile de directii judetene aferente fiecarei Prefecturi Judetene- Societale fac
obiectul prevederilor Legii constitutionale a administratiei districtuale, precum si
obiectul altor Legi conexe, din componenta Sistemului legislativ statal.
Sectiunea V: Institutii consultative, la nivel statal, aferente Institutiilor
administrative districtual- judetene
Capitolul I: Consiliul Consultativ al Primariilor Judetene
Articolul 124
(1) Consiliul Consultativ, la nivel statal, al Primariilor Judetene este un organ
consultativ, destinat unor consultari si dezbateri periodice, a reprezentantilor
Primariilor Judetene, in probleme specifice, de administratie si, mai ales, in scopul
semnalarii, colective, a unor carente legislative, respectiv functionale, precum si a
unor posibilitati de optimizare, in cadrul Sistemului legislativ statal, aferent
Primariilor Judetene. .
(2) Organizarea intrunirilor Consiliului Consultativ al Primariilor Judetene se
12
realizeaza prin initiativa unor Primarii Judetene, care dispun de posibilitati logistice,
in acest scop, precum si cu sprijinul financiar al altor Primarii Judetene, cu care se
asociaza, in cadrul unui Colectiv de initiativa, in vederea organizarii unei intruniri a
Consiliului Consultativ al Primariilor Judetene.
(3)In functie de necesitati, dar si de posibilitati, lucrarile unei intruniri a Consiliului
Consultativ al Primariilor Judetene, se pot desfasura in plen,respectiv in cadrul unor
Comisii de specialitate, respectiv in ambele moduri.
(4) In cazul adoptarii, prin vot, a unor decizii, sau actiuni comune, fiecare Primarie
Judeteana are dreptul la 1 vot, exprimat de principalul purtator de cuvant, desemnat si
ca votant, de catre Primaria judJteana respectiva.
(5) Organizarea unei intruniri a Consiliului Consultativ al Primariilor Judetene se
realizeaza cu contributia financiara a Primariilor Judetene initiatoare, intrunirea fiind
statutara daca sunt reprezentate, prin reprezentanti abilitati, minim 70% din numarul
Primariilor Judetene existente, la nivel statal.
(6) Actele emise ca urmare a unei intruniri a Consiliului Consultativ al Primariilor
Judetene, au caracter de acte oficiale, la nivel administrativ, districtual- judetean,
urmand a fi avute in vedere, ca atare, pentru cunoastere, respectiv pentru rezolvare,
precum si in alte scopuri.
(7) Alte prevederi legislative aferente existentei si functionarii Consiliului cCnsultativ
al Primariilor Judetene fac obiectul Legii constitutionale aferenta administratiei
districtual- judetene, precum si altor Legi din cadrul Sistemului legislativ statal.
Capitolul II: Consiliul Consultativ al Consiliilor Judetene
Articolul 125:
(1) Consiliul Consultativ, la nivel statal, al Consiliilor Judetene este un organ
consultativ destinat unor consultari si dezbateri periodice, a reprezentantilor
Consiliilor Judetene, in probleme specifice de administratie, legislatie si deliberare
administrativa, la nivel districtual- judetean.
(2) Pentru organizarea, intrunirea si functionarea Consiliului Consultativ al
Consiliilor Judetene, se aplica, in mod adaptat corespunzator, prevederile din cadrul
Articolului 124.
(3) Alte prevederi legislative, in legatura cu intrunirea si functionarea Consiliului
Consultativ al Consiliilor Judetene, fac obiectul Legii constitutionale aferenta
administratiei districtual- judetene, precum si altor Legi, conexe, din cadrul
Sistemului legislativ statal.
Urmeaza, in curand:
Titlul V: Autoritati publice de tip puteri, de Stat, de nivel localitational
Lorin Fortuna
Coordonator al Grupului Constitutional
Timisoara
13



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu