duminică, 7 octombrie 2012

Revizuirea Constitutiei


Grupul Constituțional „Timișoara”
E-mail: desteptarea.romaniei.2012@gmail.com
Timișoara
06.10.2012
Cu privire la intenția oficială de revizuire
a Constituției actuale a României
(variantă revăzută și adăugită, pe baza unor opinii și propuneri, adresate GCT, față de varianta difuzată în data de 06.10.2012)
În ultima perioadă temporală, în mediile politice, dar și în cele civice, s-a evidențiat, în mod repetat, problema necesității revizuirii actualei Constituții a României, motivată, în special, de grava criză politică și economică în care a intrat și se află, inclusiv în prezent, țara noastră.
Revizuirea Constituției, post-revoluționare, a României, în prima variantă, în care Constituția în cauză a fost elaborată și validată prin referendum, în data de: 08.12.1991, după încheierea Revoluției Române din decembrie 1989 (RRD-1989), a fost apreciată ca necesară, în cadrul priorităților politice, chiar la puțină vreme după validarea menționată anterior, dar nu de către partidele politice de guvernare, din acea vreme și nici de către mediile științifice, juridice, politice, profesionale și chiar academice, ci doar de către anumite organizații, autentice, ale societății civile românești (între care și Grupul Constituțional „Timișoara” - GCT), care, după ce au conștientizat, în timp, și chiar s-au îngrozit de calitatea juridică a respectivei Constituții, au sfârșit prin a se implica, direct, la nivel civic, și a-și asuma datoria de a demasca, public, ca pe o „cacealma”, respectiva Constituție, precum și de a acuza, ca efect fundamental, societal, al menținerii, nerevizuite corespunzător, a Constituției în cauză: handicaparea constituțională statală a României.
Au urmat conferințe de presă, organizări de manifestări civice, realizări de materiale informaționale (CD-uri dedicate, studii, cărți), care au fost redactate și difuzate, atât prin afișaj public (la Timișoara), cât și prin donații, respectiv prin e-mail-uri, unor persoane, respectiv unor organizații, respectiv unor instituții, considerate potențial interesate de calitatea necorespunzătoare a Constituției în cauză, precum și de implicațiile societale, deosebit de grave, ale acestei situații, de criză legislativă, de nivel constituțional, dar, mai ales, de necesitatea stringentă a efectuării unei noi revizuiri, adecvate, a respectivei Constituții.
Din nenorocire, impactul societal al activității desfășurate de către GCT, în care s-au implicat și alte organizații (exemple: Partidul Republican, reînregistrat, juridic, cu sediul central în Timișoara, Asociația „VICTORIA” a Luptătorilor în Revoluție, din Timișoara, Mișcarea Civică „Mihai Eminescu”, Mișcarea Sarmisegetuza ș.a.), a fost destul de scăzut, datorită sabotajului la care au fost supuse organizațiile respective, de către conducerile instituțiilor mass-media, din Timișoara, precum și din alte orașe mari, din țară, dar, mai ales, de către conducerile instituțiilor mass-mediei centrale, de stat, care au impus un adevărat embargo, ocult și subversiv, dezbaterii oficiale, publice, a problematicii respective (datorită, în special, aservirii conducerii instituțiilor menționate, unor interese politico-partidice și respectiv masonice, de tip clientelar), dar și datorită neimplicării, corespunzătoare, a organelor mass-mediei private, care, la rândul lor, s-au dovedit interesate, mai mult, de profitul pe care îl puteau realiza din relațiile de colaborare, propagandistică, cu organizațiile politico-partidice, în cauză, decât de importanța societală a activității de „deșteptare” constituțională a populației României, pe care organizațiile civice, implicate, se străduiau s-o realizeze.
Astfel, datorită, în principal, motivației expuse anterior, prima revizuire constituțională a primei Constituții, post-revoluționare, a României, a fost impusă, a fi realizată, din punct de vedere oficial, de necesitatea adaptării Constituției în cauză, la solicitările oficiale, efectuate de către instituțiile de conducere, de atunci, ale Statului Român, ca România să fie integrată în cadrul federației continentale: Uniunea Europeană (UE), respectiv în cadrul alianței militare: Tratatul Atlanticului de Nord (NATO). Revizuirea constituțională, în cauză, s-a realizat și respectiv s-a validat (prin referendumul care a avut loc în datele de 18-19 octombrie 2003), rezumându-se, însă, în principal, doar la efectuarea modificărilor respective (prin introducerea Articolului 148, referitor la integrarea în UE, respectiv a Articolului 149, referitor la integrarea în NATO), precum și prin modificarea a încă câtorva articole, schimbări care n-au fost, însă, de natură a elimina carențele fundamentale și principale, deosebit de grave, din cadrul respectivei Constituțiii, supusă revizuirii, pentru a înlătura, sau măcar a diminua, astfel, efectul societal distructiv al carențelor constituționale respective.
Tot cu prilejul revizuirii constituționale, din anul 2003, înainte de finalizarea proiectului de revizuire, chipurile pentru a lua la cunoștință și de propunerile privind revizuirea constituțională în cauză, inițiate de către societatea civilă (atât la nivel individual, cât și, respectiv, la nivel organizațional), în cadrul Parlamentului României, s-a înființat, temporar, un Forum Constituțional, menit a colecta propunerile respective, forum la care GCT a depus, oficial (precum și la Președinția României), un proiect principial de revizuire a Constituției, denumit generic: Proiectul Constituțional „Timișoara” (PCT), în care, pe lângă semnalarea anumitor carențe (care, în opinia GCT, trebuiau, urgent, supuse unei revizuiri adecvate), era prezentat și un proiect constituțional original, bazat pe existența a 5 instituții fundamentale, de tip puteri de stat, extensibil la 6, dar deplin democratice (în sensul că membrii componenți și, mai ales, conducătorii, trebuie să fie aleși, direct, de către electorat, în cadrul alegerilor oficiale, corespunzătoare).
Proiectul respectiv era menit să înlocuiască sistemul constituțional bazat doar pe 3 instituții, de tip puteri de stat (rezultat ca rod specific ideologic, de tip constituțional, al Revoluției Franceze de la 1789), dar nedeplin democratice, în varianta modificată, aplicată în România post-revoluționară, sistem menținut și după realizarea revizuirii din anul 2003, cu precizarea că sistemul constituțional: PCT, bazat pe cele 6 instituții, de tip puteri de stat, deplin democratice (propus, oficial, de către GCT, pentru a fi avut în vedere la efectuarea revizuirii constituționale, în cauză), era declarat (cu precizarea oficială, de rigoare) inclusiv ca rod ideologic, specific, al RRD-1989. Realizatorii PCT (între care se aflau și câțiva participanți autentici, cu merite deosebite la realizarea RRD-1989) au procedat astfel, conștientizând că, fără un suport ideologic, de nivel constituțional, consistent și original, însăși RRD-1989 nu putea fi susținută, în timp, ca o: revoluție autentică, în fața exigențelor de apreciere, internă și, mai ales, internațională, a specialiștilor în istorie, respectiv în politică, respectiv în drept constituțional, respectiv în sociologie ș.a, ci doar ca o revoltă (răscoală, insurecție) populară, extinsă la nivel de țară.
Cu dezamăgire, dar și cu revoltă, realizatorii PCT au fost nevoiți, însă, să-și recunoască înfrângerea, atunci când au constatat, după anunțarea oficială a modului (apreciat a fi deliberat superficial și chiar subversiv) în care s-a stabilit să fie revizuită prima Constituție, post-revoluționară, a României, că înființarea Forumului Constituțional, în cadrul Parlamentului României, nu fusese decât un exemplu, concret, de demagogie politicianistă. De aceea, mai apreciem că, datorită consecințelor dezastruoase aferente, la nivel societal, cauzate de revizuirea neadecvată a Constituției României, în anul 2003, acuzația adusă, de către GCT, celor care au coordonat revizuirea constituțională superficială, respectivă, ar trebui să fie extinsă până la nivelul juridic de: infracțiune de tip constituțional și chiar considerată ca un exemplu, tipic, de: criminalitate societală (sau: criminalitate constituțională). În acest context, apreciem că era chiar de așteptat ca propunerile de revizuire, depuse oficial, la Forumul Constituțional, să nu fie luate, în considerare, de către cei care au coordonat respectiva revizuire, constituțională, precum și că propunerile, în cauză, nici măcar nu îi interesează, pe respectivii coordonatori, pentru a le cunoaște, dovadă, în acest sens, fiind și aceea că, din câte cunoaștem, nu s-a făcut, atunci, oficial, nici o referință și nici vreun demers public, pentru a menționa existența observațiilor, sugestiilor și propunerilor respective și de a le semnala (aprecia) eventuala calitate ideologică.
Din nenorocire pentru România, dezinteresul, oficial, astfel manifestat, pentru contribuții aduse, de către organizații ale societății civile românești, la analiza, respectiv la îmbunătățirea și aprecierea calității Constituției României, a continuat și în perioada următoare, până în prezent, cauzat, în principal, de aceleași motive, menționate anterior.
În acest context, GCT, precum și organizațiile civice implicate în deșteptarea constituțională a populației României, și-au continuat și chiar și-au amplificat activitatea și eforturile depuse în vederea impunerii, pe cale civică, a efectuării unei noi revizuiri constituționale, dar, de esență, și nu doar de conjunctură (așa cum, apreciem că s-a procedat la revizuirea din anul 2003), declanșând, la Timișoara, în data de: 20.05.2011, printr-o proclamație corespunzătoare, adresată Poporului Român, Revoluția Constituțională Română (RConstR), sub lozinca generică: „Timișoara - avangarda civică a României”, precum și sub lozinca, consacrată istoric, în cadrul RRD-1989: „Azi în Timișoara, mâine în toată țara!”.
 În cadrul revoluției menționate anterior, declanșată, inițial, ca o revoluție civică, pe cale pașnică, dar cu revendicări concrete: civice, politice, sociale și, mai ales, constituționale, s-a mai declanșat, tot la Timișoara, o adevărată campanie de acțiuni publice, de protest, începând cu: Mitingul libertății, demnității și solidarității, organizat, la Timișoara, în data de: 03.09.2011, în Piața Victoriei, în coordonarea GCT, cu sprijinul Blocului Național al Revoluționarilor, al Asociației „VICTORIA” a Luptătorilor în Revoluție, din Timișoara, precum și al altor organizații civice, cu care prilej a fost denunțată și acuzată, public, guvernarea dictatorială și subversivă a României, de către cuplul: Traian Băsescu - președinte, respectiv: Emil Boc - prim ministru, sub titulatura generică de: dictatura băsescistă-bocistă, solicitându-se demisia, atât a președintelui țării, cât și a primului ministru, în cauză (inclusiv prin scandarea repetată a mai multor lozinci și sloganuri adecvate, dintre care exemplificăm: „Jos dictatura!”, „Jos Băsescu!”, „Nu vă fie frică și Băsescu pică!”, „Traian Băsescu, pentru noi, este Ceaușescu 2!”, „Jos guvernul Boc!”, „Boc judecat pentru genocid!”, „Apărați poporul și nu dictatorul!”, „Noi suntem poporul, el (T. Băsescu) e dictatorul!”, „Păcat, păcat, de sângele vărsat!”, „Singura soluție, încă o revoluție!”, „Revoluție pentru Constituție!” ș.a.).
Mitingul menționat anterior a fost urmat de un alt miting de protest, organizat la Timișoara, în fața Sălii Olimpia, în data de: 07.10.2011, cu prilejul întrunirii, la Timișoara, în aceeași zi, a unei reuniuni zonale a membrilor și sprijinitorilor Partidului Democrat Liberal - PDL - ca principal partid politic, aflat la guvernarea țării (cu participarea liderului PDL: Emil Boc și, totodată, prim-ministru al guvernului, în clădirea Centrului Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Timiș, situat vizavi de Sala Olimpia), miting la a cărui organizare și-a adus contribuția și GCT (care a realizat afișul mitingului, în care a introdus și revendicări referitoare la necesitatea revizuirii Constituției României). Și cu acest prilej s-au scandat lozinci și slogane împotriva dictaturii băsesciste-bociste, solicitându-se demisia cuplului dictatorial Băsescu-Boc.
 Următorul miting de protest, organizat la Timișoara, în coordonarea GCT, a avut loc în data de 04.11.2011 (chiar de ziua de naștere a președintelui țării, acuzat de dictatură), cu care ocazie, sub auspiciile generice ale lozincilor (inscripționate sub formă de postere): „Timișoara - avangarda civică a României”, respectiv: „Azi în Timișoara, mâine în toată țara!”, s-a făcut apel către  participanții autentici, cu merite deosebite în RRD-1989, să-și asume, voluntar, calitatea de: garant individual al respectării Constituției, precum și cea de apărător și promotor al idealurilor RRD-1989, în contextul în care însuși Președintele țării s-a comportat și continuă să se comporte ca un dictator, comițând, în mod repetat, grave abuzuri constituționale și uzurpări ale Suveranității naționale, în detrimentul Poporului Român (conform precizărilor din actuala Constituție a României, dar, în fapt, doar față de populația țării, deoarece apreciem, cu durere, că actuala populație a României, datorită numeroaselor vicisitudini, la care a fost, în mod deliberat, supusă, de către categoria politico-partidică, nevrednică, clientelară și subversivă, care a acaparat conducerea țării, după RRD-1989, nu mai îndeplinește condițiile necesare, de coeziune societală, pentru a putea fi definită ca: popor, și, cu atât mai puțin, pe cele necesare pentru a putea fi definită ca: națiune, așa cum a fost în decembrie 1989, precum și în prima jumătate a anului 1990, motiv pentru care Statul Român, nemaiputând să fie, de fapt, un stat național, cum ar trebui să fie de drept, a devenit doar un: stat populațional, adică un: stat popular). Astfel, Președintele T. Băsescu a  declarat, public, în mod sfidător și chiar batjocoritor, imediat după ce s-au anunțat, oficial, rezultatele alegerilor prezidențiale, pentru primul său mandat prezidențial (inclusiv la adresa celor care l-au ales), că va fi un: Președinte-jucător (și nu un Președinte-mediator, societal, așa cum se prevede, la nivel constituțional, în cadrul atribuțiilor Președintelui țării, la articolul 80, aliniatul 2).
 În această calitate, anti-constituțional asumată, președintele țării și-a permis să se pronunțe, tot public și tot oficial, de mai multe ori, în numele populației României (fără a o consulta, însă, în prealabil, printr-un referendum consultativ, sau, măcar, printr-un sondaj de opinie), în legătură cu probleme importante, de natură a afecta, în mod grav, interesele fundamentale, respectiv principale, ale populației în cauză (exemplu: afirmația publică a președintelui Băsescu, precum că România se pronunță în favoarea transformării federației continentale, de state: Uniunea Europeană - UE, în statul federativ: Uniunea Statelor Europene, după modelul SUA, uzurpând, astfel, dreptul, specific democratic, care aparține, exclusiv, populației țării, de a deține, a hotărî și a exercita, prin referendum, Suveranitatea națională, în probleme statale, de interes fundamental, conform prevederilor constituționale din articolul 2, aliniatul 1, al Constituției actuale a României).
 Același Președinte, pe toată durata exercitării celor două mandate, nu a cinstit, în mod corespunzător, adică, la nivel oficial, importanța evenimentului societal, considerat a fi cel mai semnificativ și, totodată, fondator al actualei republici: România, adică: RRD-1989 (în conformitate cu referința directă, inclusă tocmai în acest scop, referitoare la idealurile RRD-1989, în Constituția actuală a României, în cadrul articolului 1, aliniatul 3), neparticipând, într-un mod adecvat unui președinte al țării, la aniversarea oficială, anuală, a evenimentului în cauză și necinstindu-i corespunzător, inclusiv astfel, atât pe participanții autentici (printre care nu se numără!), cu merite deosebite la înfăptuirea respectivului eveniment, cât și, mai ales, pe aceia care au plătit cu prețul vieții, respectiv al suferinței, participarea lor, la înfăptuirea RRD-1989.
În contextul expus anterior, se explică și, totodată, se motivează de ce înlăturarea Guvernului Boc s-a efectuat la puțină vreme după declanșarea unor puternice și eficiente acțiuni de protest, ale asociațiilor de participanți la RRD-1989, începând cu seria de mitinguri, organizate la Timișoara, sub coordonarea GCT (după anunțarea publică a declanșării RConstR), urmate, apoi, de organizarea unor alte acțiuni de protest, mai restrânse, dar zilnice, tot la Timișoara, care au durat aproape toată perioada de iarnă a sfârșitului anului 2011, precum și a începutului anului 2012, acțiunile de protest, în cauză, extinzându-se și amplificându-se, apoi, și în alte mari orașe ale țării, și, în principal, în capitală.
În același context, apreciem că trebuie semnalată și calificată, nu doar ca o manipulare, ci chiar ca o diversiune mediatică: neprezentarea, corespunzătoare, prin intermediul unor importante posturi de televiziune private (exemple: Antena 3, Realitatea, B1), dar și de stat (exemple: Societatea Națională de Televiziune, prin posturile: TVR1; TVR2; TVR3; dar mai ales: TVR - studioul teritorial Timișoara) a acțiunilor civice, declanșate la Timișoara, ba mai mult: inițierea unei campanii subversive, de neimplicare corespunzătoare, prin omisiune mediatică, deliberată și repetată, a reflectării evenimentelor de protest, care au avut loc la Timișoara, în perioada menționată anterior, precum și a difuzării opiniei că acțiunile de protest, la nivel național, îndreptate împotriva tandemului dictatorial: Băsescu-Boc, s-au declanșat, la nivelul marilor orașe, mult mai târziu, și anume abia după acțiunea de protest, organizată la Târgu-Mureș, în sprijinul secretarului de stat Raed Arafat (demis, din funcție, de guvernul Boc, cu complicitatea președintelui Băsescu).
Mai apreciem că omisiunea asumării deliberate a rolului de: oraș-avangardă civică a României, pe care l-a avut și îl are, inclusiv în prezent, orașul Timișoara, a fost motivată, pe de o parte, și de dorința posturilor private, de televiziune, care au practicat-o și încă o mai practică, de a promova, cu prioritate și chiar exclusiv (după caz), doar opiniile civice și respectiv politice, convenabile intereselor politico-partidice, de tip clientelar, asociate patronilor posturilor de televiziune, în cauză (prin intermediul unor grupuri de persoane, în mare parte tot: specific clientelare, alcătuite din analiști politici, respectiv din reprezentanți politico-partidici, asociați respectivelor interese), iar, pe de altă parte, pentru a evita și chiar a oculta evidențierea adevăratelor și gravelor probleme (carențe), de ordin constituțional, cu care se confruntă (până la: „handicapare” statală) România, precum și a consecințelor societale dezastruoase, pentru populația țării, ale nerezolvării problemelor respective.
Tot în același context, dar într-un alt registru problematic, mai semnalăm că numai în cadrul acțiunilor de protest, coordonate de GCT, precum și de organizațiile civice asociate, menționate anterior, s-a „îndrăznit” punerea, publică, sub acuzație civică, a imperialismului internațional, ocult și subversiv (inclusiv de tip mafiot), deosebit de distructiv, la nivel societal și, mai ales, la nivel statal. Acest imperialism a fost plănuit și implementat, deja, în mai multe state, de către anumite organizații masonice, subversive, internaționale (de regulă, prin intermediul unor „cozi de topor” autohtone, cum ar fi, în cazul României: T. Băsescu, E. Boc, V. V. Ponta ș.a., precum și prin filialele autohtone ale organizațiilor masonice, în cauză). Sistemul masonic imperialist, menționat anterior, odată implementat într-un anumit stat, se consolidează, mai ales prin infiltrarea de reprezentanți „acoperiți” (ocultați), în conducerile principalelor instituții internaționale, respectiv în principalele instituții de stat, dar și în alte instituții, respectiv organizații (exemple: instituții de ordine; de pază; de culegere de informații; precum și în organizații ca: sindicate, patronate ș.a.), din statul avut în vedere pentru a fi transformat, în timp, în „victimă” a aplicării respectivelor politici, oculte și subversive (specific masonice). În unele cazuri, între care și cel al României, aplicarea sistemului imperialist, masonic, în cauză, a ajuns să fie amplificată chiar până la înrobirea economică sau/și chiar statală, a statului în cauză, situație cunoscută, de către inițiați, sub denumirea conspirată și deliberat ocultată, de: „noua ordine mondială”. 
De asemenea, din câte cunoaștem, numai în cadrul documentelor redactate, publicate și difuzate de către GCT (precum și respectiv de către organizațiile colaboratoare, menționate anterior), precum și numai la acțiunile publice, de protest, coordonate de respectivele organizații, s-au scandat lozinci și sloganuri de tip: „Jos masoneria!”, „Jos masonii!”, „Nu vă fie frică și masonii pică!”, „Masoneria subjugă România!”, „Jos Isărescu - masonul șef al României!”, „Banca Națională este a poporului!”, „Demasonizarea instituțiilor publice!”, „Jos masonul Iliescu!”, „Jos masonul Tăriceanu!”, „Jos masonul Băsescu!”, „Jos partidele politice masonizate!”,  și s-au dat foc, în public, unor postere ale persoanelor astfel blamate.
Pare încă greu, nu doar de acceptat, ci chiar și de crezut, pentru mulți, faptul că: Statul Român a ajuns în starea de criză societală generală, deosebit de gravă, în care se află, inclusiv în prezent,  adică în calitate de „victimă statală”, în principal, tocmai deoarece a fost selectat, în prealabil, cu prioritate, în vederea implementării și testării efectelor societale, respectiv statale, datorate aplicării, în premieră, în Europa, a unei conspirații masonice, de tip imperialist, ocult și subversiv, care (după diminuarea corespunzătoare a populației, prin aplicarea unei politici de genocid și  de aducere a majorității populației într-o stare de letargie societală, în sensul de a deveni incapabilă să mai reacționeze, în mod eficient, la agresiunile multiple și deosebit de dure și de distructive, la care a fost și încă mai este supusă, în mod deliberat, atât, la nivel individual, cât, mai ales, la nivel familial) se urmărește, în final, ajungerea la situația societală, respectiv statală, de a nu mai putea fi apărat, în mod eficient, și, în consecință, de a nu mai putea fi menținut, de fapt, Statul Român, ca stat național, suveran, independent și indivizibil, respectiv democratic, republican și social (chiar dacă, de drept, este prevăzut, la nivel constituțional, să fie un astfel de stat, în conformitate cu prevederile statale, din Articolului 1, aliniatele 1-5, din actuala Constituție a României).
 Situația expusă anterior urmează a se instala, din câte cunoaștem, inclusiv sub presiunea, crescândă, complicitară, a unor reprezentanți ai etniei ungurești (pretinși, însă, a fi reprezentanți ai unei etnii, practic inexistentă, în prezent, în România: etnia secuiască, acceptată, însă, în mod subversiv, la nivel oficial, ca existentă, inclusiv în prezent, deși etnia în cauză a fost asimilată, în trecut, chiar de către etnia ungurească (mai ales, în urma reprimării, sângeroase, a Răscoalei lui Gheorghe Doja), cum, de altfel, s-a procedat și cu etnia românească, din Ungaria, precum și a unor reprezentanți ai etniei țigănești, urmând a fi impusă, apoi, în mod forțat, acceptarea, oficială (de drept și de fapt, sau numai de fapt, funcție de caz), a dezmembrării statale. 
Menționăm, din câte cunoaștem, că situația prezentată anterior a fost semnalată, public, și de către alte persoane, corespunzător inițiate, ca un viitor, deosebit de grav, pericol potențial, sau chiar ca un deznodământ inevitabil (în funcție de caz, adică de persoana care semnalează, exemple: generalul în rezervă Mircea Chelaru; anumiți reprezentanți ai etniei ungurești, din România, între care și anumiți conducători ai Uniunii Democrate Maghiare din România - UDMR; anumiți conducători, sau reprezentanți ai etniei țigănești ș.a.), inclusiv cu menționarea probabilității înființării unor noi state, între care, din câte cunoaștem: un stat, declarat oficial, ca fiind: secuiesc (în perimetrul actualului teritoriu, din Transilvania, revendicat ca: „ținut secuiesc”, de către iredentiștii unguri, din România, respectiv din Ungaria) și un alt stat, declarat oficial ca fiind: țigănesc (care ar urma să fie denumit chiar: Romania, în concordanță cu noua denumire etnică, propusă și acceptată, în mod diversionist, sau doar iresponsabil, pentru a fi utilizată, atât în România, cât și în UE, de către conducerile, post-revoluționare, ale României, adică cea de: etnie romă, în loc de: etnie țigănească, stat în care să fie grupată marea majoritate a țiganilor care, în prezent, parazitează, prin migrarea lor specifică, alte state din Uniunea Europeană), într-un perimetru teritorial ce ar cuprinde vestul bănățean, respectiv sud-vestul oltean, al actualei Românii.
Având în vedere cele expuse anterior, precum și diferitele opinii (inclusiv din partea unor persoane oficiale) referitoare la faptul că se impune efectuarea stringentă a unei revizuiri a actualei Constituții a României, dar fără a se preciza și în ce mod trebuie efectuată revizuirea în cauză, pentru a nu se oferi ocazia de a fi cunoscute, din timp, intențiile oficiale de revizuire, pentru a face obiectul unor analize și dezbateri publice (mai ales din partea reprezentanților autentici ai societății civile românești), GCT a considerat nu doar oportun, ci și necesar, a-și face cunoscute, din nou, din timp, opiniile referitoare la:
Principalele modificări constituționale care, în aprecierea Grupului Constituțional „Timișoara” - GCT, ar trebui avute în vedere, cu prioritate,
în cadrul efectuării unei viitoare revizuiri a actualei Constituții a României

1. Constituția actuală a României trebuie transformată, din ceea ce este, în prezent, de fapt, adică: o declarație de principii, opțiuni și intenții constituționale, în Lege fundamentală a Statului Român, care să-i asigure dimensiunea și calitatea juridică necesară fundamentării, ca bază legislativă, a întregului sistem legislativ al țării.
2. Pentru a se realiza obiectivul fundamental, precizat anterior, apreciem că este necesară înființarea mai multor instituții, de tip putere de stat, și anume:
a. Tribunalul Constituțional, care să-și bazeze jurisdicția pe elaborarea unui Cod juridic de infracțiuni specific constituționale, precum și a unui Cod de proceduri juridice, specific constituționale, și care, ca instituție, să fie parte componentă a Puterii Judecătorești, dar deplin democratică, în sensul că atât conducătorul instituției (Președinte, Judecător șef), cât și membrii componenți principali  (Judecători constituționali), trebuie să fie aleși în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidați care au o pregătire, precum și o experiență de specialitate corespunzătoare (juridică, respectiv administrativă, respectiv sociologică), și sunt neafiliați politico-partidic, masonic, sau de altă natură, neadmisă din punct de vedere legislativ;
b. Parchetul (Procuratura) Constituțional, aferent Tribunalului Constituțional, tot ca instituție componentă a Puterii Judecătorești, care să-și bazeze activitatea pe Codul juridic de infracțiuni specific constituționale (menționat la punctul anterior), precum și pe un Cod de proceduri, de anchetare, de nivel constituțional, tot ca instituție deplin democratică, în care atât conducătorul (Președinte, Procuror-șef), cât și membrii componenți (Procurori constituționali), trebuie să fie aleși în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidați care îndeplinesc condițiile menționate la punctul anterior(a);
c. Penitenciarul Constituțional, ca instituție componentă a Puterii Judecătorești, care să-și bazeze activitatea atât pe Codul Juridic de infracțiuni specific constituționale, precum și pe un Cod de proceduri de detenție, de nivel constituțional, tot ca instituție deplin democratică, al cărei conducător (Director) să fie ales în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidați care îndeplinesc condițiile precizate anterior, la punctul (a);
d. Avocatul Populației (definit astfel, și nu: Avocatul Poporului, deoarece am precizat anterior că datorită absenței unui program, adecvat, de educație publică, de tip patriotică, precum și, mai ales, vicsitudinilor existențiale la care apreciem că a fost, în mod deliberat și subversiv, supusă, în perioada post-revoluționară, populația României nu mai îndeplinește condițiile specifice de coeziune societală, pentru a fi: popor și, cu atât mai mult, pentru a fi: națiune), ca instituție parte, componentă a Puterii Judecătorești, care să-și bazeze activitatea pe un Cod de proceduri de apărare, la nivel general, a populației, precum și la nivel, colectiv,  organizațional privat, a organizațiilor lucrative, private, respectiv a organizațiilor civice non-profit (exemple: confederații, federații, fundații, asociații ș.a.), precum și, la nivel individual, a persoanelor fizice, condusă, la nivel central (de Avocatul Central-Șef al Populației), cât și respectiv la nivel districtual (de Avocatul Districtual-Șef al Populației Districtuale), cât și respectiv la nivel local (de Avocatul Local-Șef al Populației Locale), dar deplin democratică, în care conducătorul, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, este ales, în cadrul alegerilor oficiale, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, dintre candidați care îndeplinesc condițiile precizate anterior, la punctul (a).  
 Precizăm, pentru o mai bună înțelegere, că, în concepția GCT, instituția Avocatul Populației are rolul de a reprezenta și asigura respectarea intereselor populației, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, atât la nivel general, cât și la nivel colectiv, organizațional, cât și la nivel individual, pentru ca aceste interese să nu fie prejudiciate (de către organele de guvernare-conducere), în cadrul activităților oficiale de guvernare-conducere, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local (exemple: prin practicarea unor abuzuri de guvernare, respectiv de reprezentare, în cazul încheierii contractelor de prestări servicii publice, respectiv în cazul contractării unor împrumuturi publice, respectiv în cadrul acordării unor credite, respectiv în cadrul stabilirii unor prețuri, precum și dobânzile bancare, și, mai ales, a acceptării, la nivel de stat, ca prețurile majorității serviciilor publice oferite populației, de regulă în regim de monopol, de către anumite intreprinderi de prestări servicii, care au fost cedate unor companii străine, să fie calculate în euro și astfel să fie supuse unei inflații accentuate, în comparație cu veniturile salariale care se calculează și se plătesc în lei, în cadrul stabilirii unor valori de interes public, respectiv în cadrul adoptării oricăror altor hotărâri, respectiv decizii), care pot fi afectate de comiterea unor abuzuri sau a unor erori de apreciere.
Mai apreciem, de asemenea, că Instituția Avocatul Populației trebuie să aibă și rolul, fundamental, de a interveni (la nivel individual), oficial, pentru a i se asigura, fiecărui cetățean al țării, un nivel de existență minimală demnă, în conformitate cu prevederile constituționale, în care, de drept, Statul Român trebuie să fie un stat social (conform articolului 1, aliniatul 3, corelat cu articolul 47, aliniatele 1,2, din actuala Constituție a României), iar cetățenilor țării trebuie să li se asigure un nivel de trai decent (conform articolului 47, aliniatul 1), iar în cazul în care un guvern central, respectiv districtual, respectiv local, nu îndeplinește aceste condiții (pentru cetățenii săi aferenți), Instituția Avocatul Populației este datoare să dea guvernul respectiv în judecată, pentru a-l obliga, astfel, să respecte dreptul fiecărui cetățean la existență decentă sau, dacă guvernul în cauză este incapabil să respecte această datorie constituțională (considerată fundamentală de către GCT), să solicite, oficial, demiterea guvernului respectiv și organizarea de alegeri anticipate pentru înlocuirea respectivului guvern.
e. Curtea Constituțională, ca instituție de tip putere de stat, garantă a supremației legislative, precum și a respectării Constituției, dar deplin democratică, al cărei conducător (Președinte-Garant constituțional), cât și membrii componenți, principali (Garanți constituționali), se aleg în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidați care îndeplinesc condițiile menționate anterior, la punctul (a);
f. Instituția Mediatică, ca instituție de tip putere de stat (Puterea Mediatică), prestatoare de servicii specifice de informare societală (depline și corecte) a populației, precum și de programe specifice, societale (educație, învățământ, cultură, știință, divertisment, sport ș.a.), adresate populației, în principalele tehnologii specifice, utilizate în acest scop (adică: multimedia, televiziune, radiodifuziune, presă, rețele informatice ș.a.), cu componente aferente la nivel central, respectiv districtual (zonal, regional, județean), respectiv local, dar deplin democratică, al cărei conducător central (Director general), și respectiv districtual (Director districtual), respectiv local (Director local), se aleg în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidații care îndeplinesc condițiile precizate anterior, la punctul (a);
g. Guvernul, ca instituție de tip putere de stat (Putere Guvernatoare; Putere Executivă), prestatoare de servicii specifice de guvernare statală (Guvern Central), respectiv districtuală (Guvern Districtual), respectiv locală (Guvern Local), dar deplin democratică, al cărei conducător, la nivel central (Prim-ministru), la nivel districtual (Primar districtual), respectiv la nivel local (Primar local) se alege în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidații care îndeplinesc condițiile precizate anterior, la punctul (a), excluzând condiția de neapartenență politico-partidică;
h. Parlamentul, ca instituție de tip putere de stat (Putere Legislativă), prestatoare de servicii specifice de elaborare și respectiv de actualizare a legislației societale, dar deplin democratică, unicamerală, al cărei conducător (Președinte), precum și ai cărei membri (Parlamentari) se aleg în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidații care îndeplinesc condițiile precizate anterior la punctul a, excluzând condiția de neapartenență politico-partidică;
i. Instituția Reprezentativă (Președințială), ca instituție de tip putere de stat (Puterea Reprezentativă), specifică, de conducere-reprezentare, ai cărei conducători-reprezentanți, la nivel de țară (Președintele țării), respectiv la nivel  districtual (Președintele Districtului), respectiv la nivel de localitate (Președintele Localității), în calitate de conducător al Instituției Președințiale, la nivel statal, respectiv al Instituției Consiliului Districtual, respectiv al Instituției Consiliului Local, deplin democratică, Președinții reprezentanți, în cauză, precum și membrii componenți (consilieri), urmând a fi aleși în cadrul alegerilor oficiale, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, dintre candidații care îndeplinesc condițiile precizate anterior la punctul (a).
În contextul în care Instituția Reprezentativă (Președințială), la nivel central, așa cum este ea definită în Constituția actuală a României, și-a dovedit, deplin (în aprecierea GCT), vulnerabilitatea instituțională (ca instituție specific unipersonală), cu consecințe deosebit de grave asupra statului și respectiv a populației (prin prestarea președințială a celor 3 Președinți, post-revoluționari, ai României), GCT apreciază nu doar ca oportună, ci și ca necesară, transferarea, în cadrul unei viitoare revizuiri a Constituției României, a exercitării funcției de reprezentare statală (Președinte al statului) conducătorului Instituției Garante a respectării Constituției (Curtea Constituțională).
3. Inversarea, în cadrul articolului 2, aliniatul 1 (referitor la Suveranitatea națională), din actuala Constituție a României, a ordinii de precizare (și, totodată, implicit, de prioritate constituțională) acordată modurilor de exercitarea a Suveranității naționale, acordând, astfel, prioritate principală referendumului (adică democrației participative) și nu reprezentanților aleși (adică democrației reprezentative), așa cum se prevede, din nenorocire, pentru Statul Român, în actuala Constituție a României.
4. Definirea, la nivel constituțional, a limitelor de abilitare, în exercitarea Suveranității naționale, acordate democrației reprezentative (prin intermediul activităților de conducere, respectiv de reprezentare, adică reprezentanților aleși), precum și a competențelor de abilitare, acordate exclusiv democrației participative (adică exclusiv electoratului, prin referendum).
5. Definirea corectă și deplină (atât ca semnificație, cât și ca valoare, precum și ca mod de realizare) a parametrului existențial, individual: nivel minim de trai decent, prevăzut a exista în cadrul articolului 47, aliniatul 1, în Constituția actuală a României, aferent condiționării constituționale că Statul Român trebuie să fie (atât de drept cât și de fapt), un stat social (în conformitate cu prevederile articolului 1, aliniatul 3, din Constituția actuală a României).
Dorim să atragem atenția, în mod special, asupra importanței fundamentale a acestui parametru societal, de nivel constituțional, precum și a obligativității respectării sale (adică a asigurării, nu doar de drept, ci și de fapt, a dreptului fundamental la un nivel de trai decent), care trebuie să fie, însă, definit, ca atare, și la nivel constituțional, dar în mod corect și deplin, precum și să fie detaliat, într-un mod corespunzător, printr-o lege aferentă (care, până în prezent, probabil în mod deliberat și subversiv, nu a fost realizată, tocmai pentru ca prevederea constituțională în cauză, de importanță fundamentală și, totodată, condițională, atât pentru existența unui stat social, cât și pentru existența unui stat civilizat), dar care, din câte cunoaștem, este nu doar respectată, ci și aplicată, în unele dintre statele, considerate civilizate, din Uniunea Europeană, cu precizarea că subiectul în cauză, fiind amplu și greu de rezumat doar în cadrul unui paragraf, ne propunem să-l dezvoltăm, în detaliu, în cadrul unui alt studiu dedicat statului civilizat. Mai precizăm, în acest context, doar faptul că fără acordarea acestui drept fundamental tuturor cetățenilor (cum, din nenorocire, se întâmplă și în cazul Statului Român, deși acesta este prevăzut să fie și social, în cadrul Constituției actuale a României, la articolul 1, aliniatul 3), va exista o categorie populațională care va fi nu doar determinată, ci și obligată fie să recurgă la infracționalitate, fie să accepte degradarea existențială până la un nivel care afectează inclusiv calitatea de om, fie până la recurgerea la gestul disperat, dar demn, ca ultimă soluție, de sinucidere.
6. Reintroducerea, atât la nivel constituțional, cât și la nivel penal, a pedepsei cu moartea, pe o durată de timp limitată, necesară efectuării unor judecăți eficiente, din punct de vedere societal (în scopul acordării, din punct de vedere juridic, a priorității principale protecției existențiale a potențialelor victime și nu potențialei recuperării societale a unui criminal dovedit, juridic, așa cum se procedează, în prezent, în sistemul jurisdicțional din România), inclusiv în vederea definirii, judecării și pedepsirii, corespunzătoare, a crimelor de nivel constituțional (crime constituționale), respectiv a crimelor de nivel societal (crime societale), caz în care solicităm și introducerea imprescriptibilității temporale a crimelor constituționale, respectiv societale - comise împotriva unor categorii populaționale (exemplu: genocid categorial populațional), prin exercitarea abuzivă și, mai ales, neconstituțională, a unor funcții de conducere, respectiv de conducere-reprezentare, în cadrul instituțiilor fundamentale, respectiv principale, respectiv de alt nivel, ale Statului Român, precum și obligativitatea recuperării, în măsura posibilului, a daunelor morale și, mai ales, materiale, respectiv financiare, provocate direct, sau prin complicitate, Statului Român și respectiv populației României, de către criminalii constituționali, respectiv de către criminalii societali, dovediți juridic.
7. Introducerea, la nivel constituțional, a obligativității validării modului de guvernare a țării, respectiv a guvernării-conducerii districtului, respectiv a guvernării-conducerii localității, precum și, în general, a modului de funcționare a instituțiilor de tip putere de stat, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, prin intermediul organizării unui referendum special, la fiecare sfârșit de an (Referendum anual de validare), în care populația țării, respectiv a districtului, respectiv a localității, prin electoratul aferent, să-și exercite dreptul de Suveranitate națională, în legătură cu validarea continuării, pentru încă un an, a mandatului de guvernare, respectiv de conducere, respectiv de reprezentare a țării, respectiv a districtului, respectiv a localității, de către organul de guvernare, respectiv de conducere-reprezentare, aferent, sau de demitere a organului de guvernare, respectiv de conducere, în cauză, și de alegere a unui nou organ de guvernare-conducere, prin alegeri anticipate (procedându-se în mod similar și în cazul celorlalte instituții de tip putere de stat), la nivel central, respectiv districtual, respectiv local.
8. Definirea, la nivel constituțional, a conceptului statal de: stat civilizat, prin intermediul stabilirii și acordării unui anumit număr de drepturi fundamentale, dar respectiv și pretinderii îndeplinirii unui anumit număr de îndatoriri fundamentale, la nivel individual, populației, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, în care scop să se prevadă, tot la nivel constituțional, stabilirea unor parametri societali, specifici, constând dintr-un anumit procentaj din Produsul Intern Brut (PIB), respectiv obligatoriu a fi alocat, în cadrul Bugetului de Stat, la nivel central, respectiv la nivel districtual, respectiv la nivel local, pentru sectoarele (domeniile) societale considerate fundamentale, respectiv principale, pentru asigurarea existenței și funcționării optime, atât a statului civilizat, cât și a statului social (exemple: Finanțe, Industrie, Agricultură, Comerț, Apărare - cu reintroducere serviciului militar obligatoriu, Ordine publică, Educație și învățământ, Sănătate, Protecție socială, recuperare funcțională: Sport, Turism, Divertisment ș.a., Cultură, Cercetare ș.a.).
9. Consolidarea stabilității statului național, suveran, independent, democratic și social, precum și civilizat, prin realizarea unui raport adecvat, în acest scop, între proprietatea de stat și proprietatea privată, prevăzut ca atare, la nivel constituțional (exemplu: 70% proprietate de stat, respectiv 30% proprietate privată, respectiv a unui raport similar între prestarea de servicii de stat, respectiv prestarea de servicii private, către stat, respectiv către populație), stabilit prin referendum, în scopul posibilității refacerii economiei de stat, ca singură soluție pe care o apreciem a fi în măsură să rezolve problema asigurării cu bunuri și servicii accesibile, ca preț, marii majorități a populației, cât și a asigurării unui număr important de locuri de muncă stabile. 
10. Luarea în considerare a Ezoterismului (ca Știință a optimizării existențiale), prin crearea unor centre de cercetare ezoterică (a așa-ziselor: fenomene paranormale), în vederea asigurării unor servicii specifice (declarate, în prezent, în necunoștință de cauză, ca: neconvenționale, precum: terapia individuală, respectiv socială, respectiv societală, depoluarea, apărarea, optimizarea ș.a.), realizate la un cost mult mai redus, cu ajutorul acelor persoane care dispun de capacitățile corespunzătoare (denumite popular: paranormale), acestea urmând a fi selectate, în mod corespunzător, în acest scop, după exemplul celor mai importante state, din lume (exemple: Rusia, SUA, China, Israel ș.a.), care nu doar că au apelat, de multă vreme, la posibilitățile pe care le oferă acest domeniu de cercetare (precum și la capacitățile multor persoane, dotate cu calitățile speciale, menționate anterior), dar care au ajuns chiar să le utilizeze, într-un mod deosebit de eficient, însă, nu întotdeauna, numai în scop benefic (denumit popular: Ezoterism-alb), ci, din nenorocire, mai mult în mod nebenefic (denumit popular: Ezoterism-negru).
Încheiem prezenta lucrare cu precizarea că opțiunile considerate de importanță fundamentală, respectiv principală, în realizarea viitoarei revizuiri constituționale, expuse anterior, constituie doar o selecție rezumativă și nu o selecție riguroasă și completă, motiv pentru care GCT își anunță disponibilitatea de a participa la orice manifestare serioasă și organizată cu bună-credință, mai ales la nivel oficial, în scopul efectuării unei analize competente și depline a problematicii expuse, abordate în cadrul acestui studiu, doar numai la un nivel general, și nu la un nivel detaliat.

3 comentarii:

  1. "crearea unor centre de cercetare ezoterică" stipulat in Constitutia Romaniei? Oamenii astia au toate tiglele pe casa???

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Rusii,americanii si alte tari au asa ceva. Te asigur ca sunt oameni normali

      Ștergere
    2. Rusii, americanii si alte tari au asa ceva unde, in Constitutie?

      Pentru ca eu n-am intrebat daca au toate tiglele pe casa pentru ca nenea ala o arde in ezoterisme sau pentru ca vrea sa faca nu stiu ce cabinete de scamatorii ca al lui Carmen Harra, eu am intrebat asta pentru ca vor sa introduca asa ceva in Constitutia Romaniei, legea fundamentala a statului roman.

      Ștergere