duminică, 7 octombrie 2012

Propuneri pentru revizuirea Constitutiei


Grupul Constituțional „Timișoara”
E-mail: desteptarea.romaniei.2012@gmail.com
Timișoara
06.10.2012
Principalele modificări constituționale care, în aprecierea Grupului Constituțional „Timișoara” - GCT, ar trebui avute în vedere, cu prioritate, în cadrul efectuării unei viitoare revizuiri a actualei Constituții a României
extras din lucrarea:
„Cu privire la intenția oficială de revizuire a Constituției actuale a României”

1. Constituția actuală a României trebuie transformată, din ceea ce este, în prezent, de fapt, adică: o declarație de principii, opțiuni și intenții constituționale, în Lege fundamentală a Statului Român, care să-i asigure dimensiunea și calitatea juridică necesară fundamentării, ca bază legislativă, a întregului sistem legislativ al țării.
2. Pentru a se realiza obiectivul fundamental, precizat anterior, apreciem că este necesară înființarea mai multor instituții, de tip putere de stat, și anume:
a. Tribunalul Constituțional, care să-și bazeze jurisdicția pe elaborarea unui Cod juridic de infracțiuni specific constituționale, precum și a unui Cod de proceduri juridice, specific constituționale, și care, ca instituție, să fie parte componentă a Puterii Judecătorești, dar deplin democratică, în sensul că atât conducătorul instituției (Președinte, Judecător șef), cât și membrii componenți principali  (Judecători constituționali), trebuie să fie aleși în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidați care au o pregătire, precum și o experiență de specialitate corespunzătoare (juridică, respectiv administrativă, respectiv sociologică), și sunt neafiliați politico-partidic, masonic, sau de altă natură, neadmisă din punct de vedere legislativ;
b. Parchetul (Procuratura) Constituțional, aferent Tribunalului Constituțional, tot ca instituție componentă a Puterii Judecătorești, care să-și bazeze activitatea pe Codul juridic de infracțiuni specific constituționale (menționat la punctul anterior), precum și pe un Cod de proceduri, de anchetare, de nivel constituțional, tot ca instituție deplin democratică, în care atât conducătorul (Președinte, Procuror-șef), cât și membrii componenți (Procurori constituționali), trebuie să fie aleși în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidați care îndeplinesc condițiile menționate la punctul anterior(a);
c. Penitenciarul Constituțional, ca instituție componentă a Puterii Judecătorești, care să-și bazeze activitatea atât pe Codul Juridic de infracțiuni specific constituționale, precum și pe un Cod de proceduri de detenție, de nivel constituțional, tot ca instituție deplin democratică, al cărei conducător (Director) să fie ales în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidați care îndeplinesc condițiile precizate anterior, la punctul (a);
d. Avocatul Populației (definit astfel, și nu: Avocatul Poporului, deoarece am precizat anterior că datorită absenței unui program, adecvat, de educație publică, de tip patriotică, precum și, mai ales, vicsitudinilor existențiale la care apreciem că a fost, în mod deliberat și subversiv, supusă, în perioada post-revoluționară, populația României nu mai îndeplinește condițiile specifice de coeziune societală, pentru a fi: popor și, cu atât mai mult, pentru a fi: națiune), ca instituție parte, componentă a Puterii Judecătorești, care să-și bazeze activitatea pe un Cod de proceduri de apărare, la nivel general, a populației, precum și la nivel, colectiv,  organizațional privat, a organizațiilor lucrative, private, respectiv a organizațiilor civice non-profit (exemple: confederații, federații, fundații, asociații ș.a.), precum și, la nivel individual, a persoanelor fizice, condusă, la nivel central (de Avocatul Central-Șef al Populației), cât și respectiv la nivel districtual (de Avocatul Districtual-Șef al Populației Districtuale), cât și respectiv la nivel local (de Avocatul Local-Șef al Populației Locale), dar deplin democratică, în care conducătorul, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, este ales, în cadrul alegerilor oficiale, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, dintre candidați care îndeplinesc condițiile precizate anterior, la punctul (a).  
 Precizăm, pentru o mai bună înțelegere, că, în concepția GCT, instituția Avocatul Populației are rolul de a reprezenta și asigura respectarea intereselor populației, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, atât la nivel general, cât și la nivel colectiv, organizațional, cât și la nivel individual, pentru ca aceste interese să nu fie prejudiciate (de către organele de guvernare-conducere), în cadrul activităților oficiale de guvernare-conducere, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local (exemple: prin practicarea unor abuzuri de guvernare, respectiv de reprezentare, în cazul încheierii contractelor de prestări servicii publice, respectiv în cazul contractării unor împrumuturi publice, respectiv în cadrul acordării unor credite, respectiv în cadrul stabilirii unor prețuri, precum și dobânzile bancare, și, mai ales, a acceptării, la nivel de stat, ca prețurile majorității serviciilor publice oferite populației, de regulă în regim de monopol, de către anumite intreprinderi de prestări servicii, care au fost cedate unor companii străine, să fie calculate în euro și astfel să fie supuse unei inflații accentuate, în comparație cu veniturile salariale care se calculează și se plătesc în lei, în cadrul stabilirii unor valori de interes public, respectiv în cadrul adoptării oricăror altor hotărâri, respectiv decizii), care pot fi afectate de comiterea unor abuzuri sau a unor erori de apreciere.
Mai apreciem, de asemenea, că Instituția Avocatul Populației trebuie să aibă și rolul, fundamental, de a interveni (la nivel individual), oficial, pentru a i se asigura, fiecărui cetățean al țării, un nivel de existență minimală demnă, în conformitate cu prevederile constituționale, în care, de drept, Statul Român trebuie să fie un stat social (conform articolului 1, aliniatul 3, corelat cu articolul 47, aliniatele 1,2, din actuala Constituție a României), iar cetățenilor țării trebuie să li se asigure un nivel de trai decent (conform articolului 47, aliniatul 1), iar în cazul în care un guvern central, respectiv districtual, respectiv local, nu îndeplinește aceste condiții (pentru cetățenii săi aferenți), Instituția Avocatul Populației este datoare să dea guvernul respectiv în judecată, pentru a-l obliga, astfel, să respecte dreptul fiecărui cetățean la existență decentă sau, dacă guvernul în cauză este incapabil să respecte această datorie constituțională (considerată fundamentală de către GCT), să solicite, oficial, demiterea guvernului respectiv și organizarea de alegeri anticipate pentru înlocuirea respectivului guvern.
e. Curtea Constituțională, ca instituție de tip putere de stat, garantă a supremației legislative, precum și a respectării Constituției, dar deplin democratică, al cărei conducător (Președinte-Garant constituțional), cât și membrii componenți, principali (Garanți constituționali), se aleg în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidați care îndeplinesc condițiile menționate anterior, la punctul (a);
f. Instituția Mediatică, ca instituție de tip putere de stat (Puterea Mediatică), prestatoare de servicii specifice de informare societală (depline și corecte) a populației, precum și de programe specifice, societale (educație, învățământ, cultură, știință, divertisment, sport ș.a.), adresate populației, în principalele tehnologii specifice, utilizate în acest scop (adică: multimedia, televiziune, radiodifuziune, presă, rețele informatice ș.a.), cu componente aferente la nivel central, respectiv districtual (zonal, regional, județean), respectiv local, dar deplin democratică, al cărei conducător central (Director general), și respectiv districtual (Director districtual), respectiv local (Director local), se aleg în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidații care îndeplinesc condițiile precizate anterior, la punctul (a);
g. Guvernul, ca instituție de tip putere de stat (Putere Guvernatoare; Putere Executivă), prestatoare de servicii specifice de guvernare statală (Guvern Central), respectiv districtuală (Guvern Districtual), respectiv locală (Guvern Local), dar deplin democratică, al cărei conducător, la nivel central (Prim-ministru), la nivel districtual (Primar districtual), respectiv la nivel local (Primar local) se alege în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidații care îndeplinesc condițiile precizate anterior, la punctul (a), excluzând condiția de neapartenență politico-partidică;
h. Parlamentul, ca instituție de tip putere de stat (Putere Legislativă), prestatoare de servicii specifice de elaborare și respectiv de actualizare a legislației societale, dar deplin democratică, unicamerală, al cărei conducător (Președinte), precum și ai cărei membri (Parlamentari) se aleg în cadrul alegerilor oficiale, dintre candidații care îndeplinesc condițiile precizate anterior la punctul a, excluzând condiția de neapartenență politico-partidică;
i. Instituția Reprezentativă (Președințială), ca instituție de tip putere de stat (Puterea Reprezentativă), specifică, de conducere-reprezentare, ai cărei conducători-reprezentanți, la nivel de țară (Președintele țării), respectiv la nivel  districtual (Președintele Districtului), respectiv la nivel de localitate (Președintele Localității), în calitate de conducător al Instituției Președințiale, la nivel statal, respectiv al Instituției Consiliului Districtual, respectiv al Instituției Consiliului Local, deplin democratică, Președinții reprezentanți, în cauză, precum și membrii componenți (consilieri), urmând a fi aleși în cadrul alegerilor oficiale, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, dintre candidații care îndeplinesc condițiile precizate anterior la punctul (a).
În contextul în care Instituția Reprezentativă (Președințială), la nivel central, așa cum este ea definită în Constituția actuală a României, și-a dovedit, deplin (în aprecierea GCT), vulnerabilitatea instituțională (ca instituție specific unipersonală), cu consecințe deosebit de grave asupra statului și respectiv a populației (prin prestarea președințială a celor 3 Președinți, post-revoluționari, ai României), GCT apreciază nu doar ca oportună, ci și ca necesară, transferarea, în cadrul unei viitoare revizuiri a Constituției României, a exercitării funcției de reprezentare statală (Președinte al statului) conducătorului Instituției Garante a respectării Constituției (Curtea Constituțională).
3. Inversarea, în cadrul articolului 2, aliniatul 1 (referitor la Suveranitatea națională), din actuala Constituție a României, a ordinii de precizare (și, totodată, implicit, de prioritate constituțională) acordată modurilor de exercitarea a Suveranității naționale, acordând, astfel, prioritate principală referendumului (adică democrației participative) și nu reprezentanților aleși (adică democrației reprezentative), așa cum se prevede, din nenorocire, pentru Statul Român, în actuala Constituție a României.
4. Definirea, la nivel constituțional, a limitelor de abilitare, în exercitarea Suveranității naționale, acordate democrației reprezentative (prin intermediul activităților de conducere, respectiv de reprezentare, adică reprezentanților aleși), precum și a competențelor de abilitare, acordate exclusiv democrației participative (adică exclusiv electoratului, prin referendum).
5. Definirea corectă și deplină (atât ca semnificație, cât și ca valoare, precum și ca mod de realizare) a parametrului existențial, individual: nivel minim de trai decent, prevăzut a exista în cadrul articolului 47, aliniatul 1, în Constituția actuală a României, aferent condiționării constituționale că Statul Român trebuie să fie (atât de drept cât și de fapt), un stat social (în conformitate cu prevederile articolului 1, aliniatul 3, din Constituția actuală a României).
Dorim să atragem atenția, în mod special, asupra importanței fundamentale a acestui parametru societal, de nivel constituțional, precum și a obligativității respectării sale (adică a asigurării, nu doar de drept, ci și de fapt, a dreptului fundamental la un nivel de trai decent), care trebuie să fie, însă, definit, ca atare, și la nivel constituțional, dar în mod corect și deplin, precum și să fie detaliat, într-un mod corespunzător, printr-o lege aferentă (care, până în prezent, probabil în mod deliberat și subversiv, nu a fost realizată, tocmai pentru ca prevederea constituțională în cauză, de importanță fundamentală și, totodată, condițională, atât pentru existența unui stat social, cât și pentru existența unui stat civilizat), dar care, din câte cunoaștem, este nu doar respectată, ci și aplicată, în unele dintre statele, considerate civilizate, din Uniunea Europeană, cu precizarea că subiectul în cauză, fiind amplu și greu de rezumat doar în cadrul unui paragraf, ne propunem să-l dezvoltăm, în detaliu, în cadrul unui alt studiu dedicat statului civilizat. Mai precizăm, în acest context, doar faptul că fără acordarea acestui drept fundamental tuturor cetățenilor (cum, din nenorocire, se întâmplă și în cazul Statului Român, deși acesta este prevăzut să fie și social, în cadrul Constituției actuale a României, la articolul 1, aliniatul 3), va exista o categorie populațională care va fi nu doar determinată, ci și obligată fie să recurgă la infracționalitate, fie să accepte degradarea existențială până la un nivel care afectează inclusiv calitatea de om, fie până la recurgerea la gestul disperat, dar demn, ca ultimă soluție, de sinucidere.
6. Reintroducerea, atât la nivel constituțional, cât și la nivel penal, a pedepsei cu moartea, pe o durată de timp limitată, necesară efectuării unor judecăți eficiente, din punct de vedere societal (în scopul acordării, din punct de vedere juridic, a priorității principale protecției existențiale a potențialelor victime și nu potențialei recuperării societale a unui criminal dovedit, juridic, așa cum se procedează, în prezent, în sistemul jurisdicțional din România), inclusiv în vederea definirii, judecării și pedepsirii, corespunzătoare, a crimelor de nivel constituțional (crime constituționale), respectiv a crimelor de nivel societal (crime societale), caz în care solicităm și introducerea imprescriptibilității temporale a crimelor constituționale, respectiv societale - comise împotriva unor categorii populaționale (exemplu: genocid categorial populațional), prin exercitarea abuzivă și, mai ales, neconstituțională, a unor funcții de conducere, respectiv de conducere-reprezentare, în cadrul instituțiilor fundamentale, respectiv principale, respectiv de alt nivel, ale Statului Român, precum și obligativitatea recuperării, în măsura posibilului, a daunelor morale și, mai ales, materiale, respectiv financiare, provocate direct, sau prin complicitate, Statului Român și respectiv populației României, de către criminalii constituționali, respectiv de către criminalii societali, dovediți juridic.
7. Introducerea, la nivel constituțional, a obligativității validării modului de guvernare a țării, respectiv a guvernării-conducerii districtului, respectiv a guvernării-conducerii localității, precum și, în general, a modului de funcționare a instituțiilor de tip putere de stat, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, prin intermediul organizării unui referendum special, la fiecare sfârșit de an (Referendum anual de validare), în care populația țării, respectiv a districtului, respectiv a localității, prin electoratul aferent, să-și exercite dreptul de Suveranitate națională, în legătură cu validarea continuării, pentru încă un an, a mandatului de guvernare, respectiv de conducere, respectiv de reprezentare a țării, respectiv a districtului, respectiv a localității, de către organul de guvernare, respectiv de conducere-reprezentare, aferent, sau de demitere a organului de guvernare, respectiv de conducere, în cauză, și de alegere a unui nou organ de guvernare-conducere, prin alegeri anticipate (procedându-se în mod similar și în cazul celorlalte instituții de tip putere de stat), la nivel central, respectiv districtual, respectiv local.
8. Definirea, la nivel constituțional, a conceptului statal de: stat civilizat, prin intermediul stabilirii și acordării unui anumit număr de drepturi fundamentale, dar respectiv și pretinderii îndeplinirii unui anumit număr de îndatoriri fundamentale, la nivel individual, populației, la nivel central, respectiv districtual, respectiv local, în care scop să se prevadă, tot la nivel constituțional, stabilirea unor parametri societali, specifici, constând dintr-un anumit procentaj din Produsul Intern Brut (PIB), respectiv obligatoriu a fi alocat, în cadrul Bugetului de Stat, la nivel central, respectiv la nivel districtual, respectiv la nivel local, pentru sectoarele (domeniile) societale considerate fundamentale, respectiv principale, pentru asigurarea existenței și funcționării optime, atât a statului civilizat, cât și a statului social (exemple: Finanțe, Industrie, Agricultură, Comerț, Apărare - cu reintroducere serviciului militar obligatoriu, Ordine publică, Educație și învățământ, Sănătate, Protecție socială, recuperare funcțională: Sport, Turism, Divertisment ș.a., Cultură, Cercetare ș.a.).
9. Consolidarea stabilității statului național, suveran, independent, democratic și social, precum și civilizat, prin realizarea unui raport adecvat, în acest scop, între proprietatea de stat și proprietatea privată, prevăzut ca atare, la nivel constituțional (exemplu: 70% proprietate de stat, respectiv 30% proprietate privată, respectiv a unui raport similar între prestarea de servicii de stat, respectiv prestarea de servicii private, către stat, respectiv către populație), stabilit prin referendum, în scopul posibilității refacerii economiei de stat, ca singură soluție pe care o apreciem a fi în măsură să rezolve problema asigurării cu bunuri și servicii accesibile, ca preț, marii majorități a populației, cât și a asigurării unui număr important de locuri de muncă stabile. 
10. Luarea în considerare a Ezoterismului (ca Știință a optimizării existențiale), prin crearea unor centre de cercetare ezoterică (a așa-ziselor: fenomene paranormale), în vederea asigurării unor servicii specifice (declarate, în prezent, în necunoștință de cauză, ca: neconvenționale, precum: terapia individuală, respectiv socială, respectiv societală, depoluarea, apărarea, optimizarea ș.a.), realizate la un cost mult mai redus, cu ajutorul acelor persoane care dispun de capacitățile corespunzătoare (denumite popular: paranormale), acestea urmând a fi selectate, în mod corespunzător, în acest scop, după exemplul celor mai importante state, din lume (exemple: Rusia, SUA, China, Israel ș.a.), care nu doar că au apelat, de multă vreme, la posibilitățile pe care le oferă acest domeniu de cercetare (precum și la capacitățile multor persoane, dotate cu calitățile speciale, menționate anterior), dar care au ajuns chiar să le utilizeze, într-un mod deosebit de eficient, însă, nu întotdeauna, numai în scop benefic (denumit popular: Ezoterism-alb), ci, din nenorocire, mai mult în mod nebenefic (denumit popular: Ezoterism-negru).
Încheiem prezenta lucrare cu precizarea că opțiunile considerate de importanță fundamentală, respectiv principală, în realizarea viitoarei revizuiri constituționale, expuse anterior, constituie doar o selecție rezumativă și nu o selecție riguroasă și completă, motiv pentru care GCT își anunță disponibilitatea de a participa la orice manifestare serioasă și organizată cu bună-credință, mai ales la nivel oficial, în scopul efectuării unei analize competente și depline a problematicii expuse, abordate în cadrul acestui studiu, doar numai la un nivel general, și nu la un nivel detaliat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu